Doar că acest lucru s-a schimbat după ce istoricul și diplomatul dr. Ilie Schipor, fost diplomat în capitala Federaţiei Ruse, a publicat volumul "Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse", sub susținerea Băncii Naționale a României.
Ilie Schipor a reușit cu multă determinare să urmărească traseul Tezaurului României, aducând dovezi irefutabile, provenite tocmai din arhivele ruse.
Parcurgând cartea menționată, veți observa imediat volumul copleșitor de documente, multe secretizate, pe care autorul le prezintă scanate și traduse din limba rusă, în cei șase ani pe care i-a petrecut prin arhivele rusești. Munca a fost una de sisif mai ales în contextul în care multe documente sunt încă secretizate. Dar chiar și cele „scăpate” de acest statut, aduc o lumină cât se poate de clară asupra destinului Tezaurului României.
Dar mai întâi sunt necesare câteva clarificări cu privire la Tezaurul evacuat de Regatul României în (încă pe atunci) Imperiul Țarist, în contextul „căderii” Bucureștiului în timpul Primului Război Mondial.
Vorbim de două transporturi, în decembrie 1916, și în vara anului 1917. Evacuarea Tezaurului s-a făcut la presiunea părții ruse.
* Un prim transport a fost în decembrie 1916 și a reprezentat rezerva de aur a României. Au fost transportate la Moscova 1.738 casete cu aur al Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei. Sigilate, cu toate documentele internaționale parafate, acestea au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în Sala Armelor din Kremlin.
* Un al doilea transport a avut loc în iulie 1917 și era reprezentat de bunurile patrimonial-culturale și arhivistice ale României. E vorba de 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei.
Evacuarea Tezaurului s-a făcut la inițiativa și chiar la presiunile militare și politice ale părții ruse, cu implicarea directă a țarului Nicolae al II-lea, lucru pe care autorul îl dovedește prin nenumăratele telegrame dintre diplomați și generali ruși. Motivația o reprezenta strângerea și mai mult a legăturilor dintre cele două state, în contextul Marelui Război și situației dificile prin care trecea România.
Interesant e că dacă depozitarea, inventarierea și aparatul greoi birocratic s-a făcut prin factorul politic - anume Comisia Zasiadko, generalii ruși de la Petrograd, Moghilev și Iași au fost cei care au convins autoritățile române, folosind chiar elemente de presiune, să efectueze transferul, având în vedere „iminenta cădere a frontului de pe Carpați”.
Armata rusă a fost cea care s-a ocupat cu asigurarea garniturii transportului valorilor aparținând BNR, paza militară fiind asigurată de aceasta, cât și descărcarea aurului românesc în Sala Armelor de la Kremlin. Având în vedere și implicarea generalilor ruși în convingerea autorităților române să efectueze cât mai urgent evacuarea Tezaurului, am putea spune că Tezaurul României a fost o operațiune a Armatei ruse, mai mult decât una diplomatică.
Regele Ferdinand si Regina Maria, pe front in timpul Primului Razboi Mondial
Transporturile au avut loc în decembrie 1916 și iulie 1917, în timp ce sechestrarea tezaurului, de către autoritățile bolșevice care au preluat puterea după Revoluția din Octombrie 1917 a avut loc pe data de 13 ianuarie 1918, în baza unei Hotărâri a Sovietului Comisarilor Poporului, care prevedea nu doar că „toate relațiile diplomatice cu România sunt rupte” ci și faptul că „Ambasada și toți agenții autorităților române sunt expulzați peste graniță”. Mai mult, „fondul de aur al României care este deținut la Moscova este intangibil pentru oligarhia română. Consiliul Comisarilor ia asupra sa toată răspunderea pentru conservarea acestui fond și remiterea acestuia în mâinile poporului român”.
Trebuie să menționăm că acesta este singurul caz din istorie în care o rezervă de aur este încredințată cu toate actele și garanțiile internaționale necesare, unui alt stat cu titlul că rezerva va fi returnată, dar obligaţiile asumate nu au mai fost respectate.
Autorul demonstrează în volum, cu documente rusești, că în primii doi ani și jumătate de la predarea Tezaurului, acesta se regăsea în proporție de 99.97% în inventarele aflate în incinta Băncii naționale din Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. În pofida faptului că o parte din aurul BNR a fost mutată dintr-o parte în alta, documentele demonstrează nu doar faptul că el exista, dar era aproape în întregime intact. Încă.
Apoi rezerva de aur a BNR a început să dispară. Și nu doar din documente. Între 1920 și 1921, lipsea aproximativ 10.65% din Tezaurul României predat rușilor în februarie 1917.
Aici trebuie să menționăm un paradox. Vladimir Ilic Lenin a fost cel care a solicitat în repetate rânduri evitarea utilizării Tezaurului României pentru acoperirea nevoilor valutare a Rusiei sovietice, care se scufunda în criza pecetluită de Marele Război și războiul civil care a urmat. Lenin e cel care a dispus sechestrarea Tezaurului, dar tot el era cel care ar fi dorit să îl utilizeze ca monedă de schimb în „chestiunea Basarabiei”.
Însă după 1922 - an care coincide cu incapacitatea lui Lenin de a mai lua decizii politice din cauza bolii și criza în care se scufunda Rusia sovietică - din aurul BNR au fost făcute plăți greu de calculat și estimat, documentele fiind încă secretizate.
Lev Troțki, adresându-se Armatei Roșii în timpul Războiului Civil Rus, sursă foto: The Guardian
Ce e cert e că autorul prezintă documente din arhivele ruse care atestă faptul că dacă la începutul anului 1922, 73.79% din aurul românesc evacuat la Kremlin în 1918 - adică 87.074.501,05 din echivalentul celor 118.000.000 ruble aur - evacuat la Kremlin se afla la ruși, la finalul anului 1924 în depozitele bancare ale Rusiei sovietice mai existau aproximativ 35 de milioane ruble aur din cele 118 milioane ruble aur estimate la evacuarea din 1916.
Cele 35 de milioane de ruble aur rămase din rezerva de aur a României evacuată la Moscova în 1916 au fost transferate efectiv în rezerva de aur sovietică.
La șapte ani de la confiscarea aurului românesc - 13 ianuarie 1918 -, în documente din arhivele ruse „nu mai există nicio referire directă la existența faptică sau scriptică a Tezaurului bancar al României evacuat în decembrie 1916 la Moscova”, demonstrează istoricul Ilie Schipor, cu documente din arhivele ruse.
O soartă identică a avut-o și cel de-al doilea transport al Tezaurului României, care a plecat spre Moscova pe 28 iulie 1917 și care avea o valoare declarată de 6.5 miliarde lei-aur, constând în valori ale BNR și ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni, bunuri din Tezaurul cultural-artistic și arhivistic al României.
Autorul semnalează însă o diferență substanțială. Dacă deciziile privind Tezaurul BNR - evacuat în 1916 - au fost luate de SNK, organul suprem al puterii executive și administrative în URSS, „toate hotărârile referitoare la Tezaurul cultural-artistic și arhivistic al României sechestrat la Moscova au fost luate de Biroul Politic al CC al Partidului Comunist” din URSS.
E important să facem câteva precizări în legătură cu așa-zisele restituiri din 1935 și 1956.
În pofida propagandei comuniste din România socialistă, care în 1956 „mulțumea” sovieticilor pentru restituirea intactă și integrală a Tezaurului României, această așa-zisă restituire a însemnat, potrivit documentelor aflate în arhivele ruse, doar 34.09% din bunurile patrimoniale din platină, aur și argint transportate în 1917, nicidecum din rezerva de aur evacuată în 1916 la Moscova și „dispărută” șapte ani mai târziu.
Mai mult, din acest procent de 34.09% din patrimoniul cultural-artistic și bisericesc, nu i-au fost returnate României niciunul din „cele 372 obiecte de mare valoare confecționate din platină (care cântăreau 6.971 de kg), cu excepția celor două etaloane returnate, la sfârșitul anului 1922”. Ceea ce au returnat rușii în 1956 erau, de fapt, în marea majoritate, bunuri de mici dimensiuni.
Practic, în 1956, România a primit doar „13.17% din masa celor 17.645 obiecte confecționate din aur inventariate în 1923-1924, respectiv 20.80% din cele 35.511 piese de patrimoniu realizate din argint și doar 3.70% din pietrele prețioase depuse la Moscova în vara lui 1917”.
Din nou trebuie subliniat, niciun gram din rezerva de aur care a fost transferată în primul transport din 1916.
Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, ca suverani ai tuturor românilor
Cert e că cele 162 de documente prezentate de Ilie Schipor în volum, majoritatea inedite și publicate pentru prima oară, spulberă multe mituri cu privire la destinul Tezaurului României, evacuat la Moscova în 1916 și 1917 și sechestrat în 1918, ulterior delapidat de partea rusă în anii 1920.
Faptul că tezaurul a fost folosit pentru finanțarea mișcării comuniste din perioada interbelică nu cred că poate sta în picioare. Valoarea sa uriașă și problemele mari, inclusiv de ordin financiar, cu care se confrunta micuța și pe atunci insignifiant mișcare comunistă română din perioada interbelică nu susțin în niciun fel teoria. Lipsesc evident și documentele care să ateste teza.
Tezaurul nu a fost folosit de regimul țarist sau Guvernul provizoriu rus, există documente clare care îi duc urma până în 1924. La fel de falsă precum e restituirea către România a aurului BNR în 1935 și/sau 1956 e și teza privind restituirea bijuteriilor Reginei Maria.
În ceea ce privește cele două casete cu bijuterii ale Reginei Maria, autorul prezintă în lucrare un document extrem de interesant, care arată că în 1919 un comisar sovietic, pe nume Iacob Stanislavovici Ganețki, „a ridicat valorile (briliantele) familiei regale și o parte din bancnote”. Documentul e deosebit de important mai ales din perspectiva faptului că istoricii ruși susțin teoria potrivit căreia în 1918 bijuteriile Reginei i-au fost predate ambasadorului Constantin Diamandi, arestat, eliberat și expulzat din Rusia în ianuarie 1918. Iată cum, însemnele din jurnalul Reginei Maria, cu privire la dispariția bijuteriilor și niciodată recuperarea lor, sunt confirmate chiar de documentele aflate în arhivele ruse.
În ceea ce privește rezerva de aur documentele indică faptul că în României nu i-a fost returnat niciun gram din rezerva de aur evacuată în 1916, iar ultima parte a aurului românesc a fost utilizată la mijlocul anilor 1920 pentru mărirea capitalului Băncii Poporului al URSS.
Prin documentele prezentate de Ilie Schipor, cu privire la destinul Tezaurului României, autorul spulberă poate cel mai invocat mit cu privire la destinul aurului românesc: Lipsa de documente oficiale, invocată mereu de partea rusă în cadrul Comisiei ruso-române. Deși istoricii nu au acces la sute de alte documente despre destinul Tezaurului, care se află secretizate în fonduri de arhivă chiar și la mai bine de 100 de ani de la evenimente, documentele prezentate în volum, toate din arhivele ruse, „scăpate” de secretizare, sunt concludente cu privire la destinul aurului românesc.
E pentru prima oară când un volum urmărește, la un nivel chirurgical, destinul Tezaurului României, cu sute de documente provenite chiar din arhivele ruse. O lucrare a cărei traducere în mai multe limbi devine imperioasă.
Notă: E important de menționat că toate cifrele, datele și informațiile prezentate în acest material sunt susținute de documente publicate în volumul "Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse", care se regăsesc și pot fi consultate în carte.
Sursă text: Ilie Schipor, „Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse", Editura Oscar Print, 2021
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), susţine că economia rusă s-a prăbuşit în secolul XX din cauza faptului că Rusia "a hrănit" timp de 70 de ani republicile URSS, care au ieşit în 1991 din componenţa Uniunii Sovietice.
Veteranii de război britanici şi-au exprimat sâmbătă dezamăgirea în legătură cu ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, într-un mesaj video proiectat pe Stâncile Albe de la Dover, pe coasta engleză, în apropiere de Franţa, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze bază militară de la Deveselu, dar trebuie ţinut cont de principiul reciprocităţii, noi avem dreptul să cerem să vizităm baze de rachete ruseşti.
Presa americană continuă să dezvăluie o serie de inițiative prezentate de politicieni și militari pe fondul discuțiilor inițiate de Rusia privind problemele de securitate globală. Una dintre acestea se referă la revizuirea Convenției de la Montreux, care reglementează statutul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele de la Marea Neagră.
Agenția de presă bulgară BTA precizează, citând compania americană Lockheed Martin, că Bulgaria urmează să primească mai multe simulatoare de zbor pentru cea mai nouă configuraţie a avioanelor de vânătoare F-16 în vederea antrenării piloţilor militari bulgari.
Premierul croat Andrej Plenkovic a calificat joi drept ruşinoase şi scandaloase recentele declaraţii ale preşedintelui ţării, Zoran Milanovic, care a acuzat SUA şi UE că sunt responsabile pentru criza dintre Rusia şi Ucraina, ţară pe care şeful statului croat a descris-o ca fiind una dintre cele mai corupte din lume şi s-a împotrivit unei eventuale aderări a ei la NATO.
Potrivit unor surse oficiale guvernamentale, consultate de postul de radio Europa FM, România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri de SUA și NATO Rusiei, la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la sistemul antibalistic de la Deveselu.
În ultimele 24 de ore, pe reţelele de socializare, a fost publicată o imagine în care se poate observa epava un avion de luptă F-35C plutind pe apă – se presupune că ar fi aeronava despre care Marina SUA a spus la începutul acestei săptămâni ca a fost implicată într-un accident aviatic care a avut loc în Marea Chinei de Sud.
Înainte de a transmite Kremlinului răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, una dintre acestea fiind efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia.
Forțele Armate Maghiare au derulat procedura de primire a primului obuzier german autopropulsat Panzerhaubitze 2000 (calibru 155 mm), produs de grupul industrial german Krauss-Maffei Wegmann (KMW), a precizat cotidianul maghiar Portfolio, făcând trimite la declaraţiile lui Gáspár Maróth, însărcinatul guvernamental responsabil pentru coordonarea dezvoltării forţelor militare şi a industriei militare ungare.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă cu ministrul forțelor armate din Franța, Florence Parly, despre programul „Corveta multifuncțională” unde francezii de la Naval Group au fost desemnați câștigători încă din 2019 pentru construirea a patru corvete Gowind 2500, dar nu s-a ajuns la un consens iar contractul nu a fost semnat.
Oficialii SUA și NATO au transmis separat, miercuri seara, guvernului rus noile seturi de propuneri pentru a rezolva problemele de securitate din Europa, respingând în același timp cererea Rusiei ca Alianța să închidă pentru totdeauna ușa Ucrainei.
Ministrul francez al Forţelor Armate, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că Franţa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.
Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, vicepremier, a reiterat miercuri apelul Chişinăului către Federaţia Rusă de a-şi retrage trupele din Transnistria, apreciind că exerciţiile efectuate la 25 ianuarie de către Grupul Operaţional al Trupelor Ruse (GOTR) ce staţionează în regiunea transnistreană contravin legislaţiei republicii şi tensionează şi mai mult situaţia regională, relatează Ziarul Naţional din Chişinău.
Ministerul ceh al Apărării a anunțat miercuri, 26 ianuarie, că în următoarele zile va oferi Ucrainei o donație militară constând în 4.000 de proiectile de artilerie, în contextul amenințării cu care se confruntă Kievul în relația cu Rusia
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Trecând peste criticile privind achiziția de avioane F-16 Fighting Falcon second hand a României, situația pe piața internațională ne demonstrează că Bucureștiul a făcut totuși o afacere foarte bună în momentul în care a ales F-16 norvegiene.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate.
NATO ''întinde din nou mâna'' Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ''se pregăteşte şi pentru ce e mai rău'', a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, citând AFP.
În cursul zilei de joi, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, împreună cu Florence Parly, ministrul francez al Forțelor Armate, la sediul MApN, vor susține o declarație de presă comună. Desigur că toate privire se duc către programul „Corveta multifuncțională” unde francezii de la Naval Group au fost desemnați câștigători încă din 2019 pentru construirea a patru corvete Gowind 2500, dar nu s-a ajuns la un consens iar contractul nu a fost semnat.
Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat miercuri că Statele Unite au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO, relatează Reuters şi AFP.
Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut miercuri cetăţenilor americani să se pregătească imediat de plecare din Ucraina, transmite Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au fost decise mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român. De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă.
Șase avioane de luptă americane F-15 au aterizat miercuri la bazele aeriene Ämari din nordul Estoniei pentru a participa la exercițiul militar Astute Protector. Scopul principal al avioanelor de luptă F-15 este de a sprijini Misiunea NATO de Poliție Aeriană din statele baltice, la care participă în prezent şi avioane de luptă F-16 alae Forțelor Aeriene Belgiene.
Ministrul indonezian al apărării, Prabowo Subianto, a declarat recent că negocierile legate de cumpărarea avioanelor de luptă Rafale din Franța s-au finalizat și nu a mai rămas decât „activarea contractului”.
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat miercuri că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict cu Rusia atât timp cât Kievul va continua să nu respecte drepturile minorităţii maghiare. Pe lângă aceste declaraţii, Szijjarto a precizat că Ungaria susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, precizează agenţia EFE.
Departamentul asigurare informațională din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) a anunțat că, pe 26.01.2022, peste 20 de nave de luptă au ieșit din punctele de dislocare permanentă de la Sevastopol și Novorossiysk pentru participarea la o serie de exerciții ce vor fi executate în acvatoriul Mării Negre.
General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), vine la DefenseRomania unde va aborda situația privind starea Armatei României și înzestrarea forțelor armate în contextul sensibil de securitate din regiunea Mării Negre.
Programul de cercetare pentru JLTV al Armatei SUA a început în anul 2005, aprobat oficial în 2006, şi finalizat în 2015 – anul în care compania Oshkosh Corporation a fost selectată să producă o nouă generaţie de vehicule tactice pentru militarii americani şi nu numai. Acum, compania Oshkosh, sepecializată în dezvoltarea de vehicule militare tactice, a prezentat o versiune hibridă a Joint Light Tactical Vehicle, numită eJLTV, iar Armata SUA este aşteptată să plaseze primele comenzi.
Președintele Croației, Zoran Milanović, a generat ieri un val de reacții în presa națională, după ce a declarat că țara sa își va retrage trupele din forțele NATO din Europa de Est dacă va exista o escaladare a tensiunilor cu Rusia din cauza Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că desfăşurarea de avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, continuă. Potrivit Moscovei, aceste aeronave vor participa la exerciţiile militare comune ruso-belarus "Allied Resolve 2022".
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research, citat de agenția națională de presă Agerăres.
Negocierile pentru aderarea mai multor state la OCDE, inclusiv România, au fost anunțate. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă unul din cele mai prestigioase foruri internaționale.
