Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Obsedat de istorie, omniprezentă în discursul său, faultarea ei e însă una din abilitățile președintelui Vladimir Putin care în ultimii trei ani, parcă mai mult ca niciodată, a folosit denaturarea istoriei în justificarea unor acțiuni geopolitice și militare.
De când există istorie ea a fost folosită în scopuri politice. Federația Rusă o face azi într-un mod brutal; exemple privind denaturarea istoriei sunt sute, mii. Ne vom opri pentru câteva rânduri la Ucraina căci războiul rus de cucerire și agresiune împotriva Ucrainei e justificat prin apelul la istoriei de la cel mai înalt nivel al Kremlinului.
Rusia afirmă azi că ucrainenii și rușii nu sunt popoare diferite. Fals.
În primele secole după Hristos s-a format Grupul Slavilor de Est, numit azi în istoriografie Rusia Kieveană, creștinat la 988 d.Hr. cu capitala la Kievul de azi. Termenii și denumirile ne întind capcane, deoarece nu existau încă la momentul respectiv, ucraineni, ruși sau bieloruși.
Acest Grup al Slavilor de Est, care se întindea de la Baltica până spre Gurile Dunării fără a atinge litoralul Mării Negre, a fost penetrat într-un proces istoric care a durat secole la rând de popoarele migratoare și ulterior, factorul decisiv mongolo-tătar, care odată cu cucerirea Kievul în secolul XIII, a stabilit condițiile prin care din Blocul Slavilor de Est s-au format trei popoare distincte: Ucrainenii, bielorușii și rușii.
O teorie acceptată de majoritatea istoricilor, mai puțin de cei ruși, dar care e legitimată inclusiv de limba diferită vorbită de ucraineni și ruși. Pentru că ucraineana și rusa, în pofida faptului că sunt limbi slave, sunt total diferite. În fond, ucraineana se aseamănă mai mult cu poloneza decât cu rusa. Dacă azi ucrainenii înțeleg rusa iar limba rusă e vorbită pe teritoriul Ucrainei, acesta e rezultatul unui proces lung de rusificare care a început cu mult înaintea existenței Uniunii Sovietice. Limba ucraineană a supraviețuit, fiind vorbită în special de către țărani.
Teritoriul de azi al Ucrainei a ajuns sub suzeranitatea Rusiei abia în 1654, când ucrainenii au înlăturat jugul polonez și au cerut protecția Rusiei țariste. Împărțirea Poloniei, care s-a întins pe durata mai multor ani (1771-1795) de către Imperiul Țarist, Prusia și Austria de azi a adus Rusiei noi teritorii ale Ucrainei actuale.
Prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi din 1774, Imperiul Țarist a obținut și Crimeea, parte a Imperiului Otoman.
Ucraina e un stat artificial exact în aceeași măsură în care și Statele Unite ale Americii sunt un stat artificial.
Faptul că ucrainenii nu au reușit să pună bazele unei construcții statele în perioada medievală ține de conjunctura istorică și nu de inexistența poporului ucrainean. În fond nici românii nu au format o construcție statală în perioada Evului Mediu, dar asta nu le neagă existența istorică.
În discursurile sale Vladimir Putin l-a acuzat de mai multe ori pe Lenin de crearea „artificială” a Ucrainei.
Adevărul e că după Revoluția din 1917, nu rușii ci germanii au demarcat statul numit Ucraina în timpul negocierilor de pace de la Brest-Litovsk cu comuniștii lui Lenin. Timp de câteva luni, oficial, Ucraina a fost un stat independent, dar de facto dependent de germani. Abia după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial și victoria comuniștilor în războiul civil rus ce a urmat, Lenin și Stalin au menținut republica nou formată.
Această trecere prin istorie foarte pe scurt, arată, pe înțelesul tuturor, că ucrainenii și rușii sunt de fapt două popoare slave diferite, cu limbă diferită, cu o istorie care s-a intersectat, dar cam atât.
Naționalitatea ucraineană s-a consolidat în condiții teribil de grele, în contextul în care atrocităților țariste și sovietice au fost urmate de ocupația îngrozitoare germană din 1941.
Azi Vladimir Putin acuză Occidentul, în special SUA, de acțiuni subversive și alimentarea rusofobiei în Ucraina.
Dar oare ucrainenii, după colectivizarea brutală impusă de Stalin în 1929, urmată de foamea artificială și genocidul ucrainean (Holodomor 1932-1933), mai aveau nevoie de propagandă americană pentru a privi spre Rusia cu teamă și neîncredere?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
Autoritățile din Republica Moldova au arestat trei cetățeni moldoveni suspectați de legături cu gruparea paramilitară rusă Wagner, a anunțat vineri agenția Europol, transmite Reuters.
Se spune adesea că pregătirea unui pilot de vânătoare este mai valoros decât aurul, dar acum, datorită unui raport al Ministerului Apărării al Marii Britanii, acest lucru poate fi certificat. La propriu.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, asigură partenerii europeni şi aliaţii NATO că ţara noastră rămâne un aliat de încredere, ferm angajat faţă de o Uniune Europeană coezivă, de o Alianţă euro-atlantică mai puternică şi de un parteneriat transatlantic solid.
Peste 2.000 de tablouri și ceasuri de lux în valoare de 60.000 de euro au fost găsite de procurorii anticorupție în urma perchezițiilor efectuate, vineri, într-un dosar în care ar fi vizat comandantul Logisticii Armatei Române, generalul Cătălin Ștefăniță Zisu.
Întreaga presă rusă vuiește după ce, într-un final, industria rusă a reușit să vândă Su-57, avionul autohton de generația a 5-a.
Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat răspunsul României la interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat un decret prin care îl numește pe diplomatul Cristian Diaconescu în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Totodată, acesta din urmă ca conduce și Cancelaria Prezidențială.
Președintele ucrainean Zelensky i-a spus președintelui american Donald Trump, în timpul unui apel telefonic din 12 februarie, că dictatorul rus Vladimir Putin pretinde doar că vrea să poarte discuții de pace pentru că îi este frică de liderul american, relatează publicația americană Axios, care citează un oficial ucrainean și alte trei surse familiare cu detaliile conversației.
Portavionul american USS Harry S. Truman (CVN 75) a fost implicat într-o coliziune cu cargoul Besiktas-M, în timp ce efectua manevre în Marea Mediterană, în apropierea orașului-port egiptean Port Said, după cum a informat Flota a șasea a Marinei SUA.
O dronă de lovitură rusă cu un focos puternic exploziv a lovit cupola celei de-a patra unități energetice distruse a centralei nucleare de la Cernobîl în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat președintele Volodimir Zelenski.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Președintele american Donald Trump a declarat joi că Statele Unite vor vinde Indiei avioane de luptă stealth F-35, care se vor alătura clubului de elită al țărilor cu avioane stealth, de generația a cincea.
Dacă Rusia nu este de acord cu un acord care să asigure independența Ucrainei, SUA ar putea folosi presiunea militară împotriva acestuia, a declarat vicepreședintele JD Vance pentru WSJ.
Răspunsul Comisiei Europene critică măsura SUA de a crește taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu și o consideră o abordare greșită.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Președinții ambelor țări în conflict vor participa la discuții pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, a confirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o conferință de presă la Bruxelles.
Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.
O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi, 13 februarie, investigații în două zone de pe teritoriul România, de lângă granița cu Ucraina.
Hanwha Aerospace a finalizat cu succes testele de acceptare a unui nou motor diesel de 1.000 de cai putere construit autohton de coreeni, care va fi integrat pe obuzierul autopropulsat (SPH) K9.
În urmă cu câteva zile, pe reţele de socializare, au apărut imagini cu ceea ce pare să fie surprinderea unui avion F-16AM Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Ucrainene în timpul unei misiune de atac, efectuând o trecere la joasă altitudine. Acestea sunt primele imagini cu un F-16 ucrainean care poartă o încărcătură completă de bombe ghidate GBU-39 SDB.
Ucraina nu va accepta niciun acord încheiat de Moscova și Washington fără Kiev. Europa ar trebui să participe la negocieri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rusia a convenit cu Sudanul să înființeze o bază navală la Marea Roșie. Kremlinul a negociat-o inițial cu fostul președinte al țării, Omar al-Bashir, dar acesta a fost răsturnat de armată, ceea ce a întârziat acordul.
Președinele interimar al României, Ilie Bolojan, a atransmis primul său mesaj de la preluarea funcției de președinte.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Raytheon, o companie RTX, anunță că a finalizat cu succes un nou test al Radarului de apărare antiaeriană și antirachetă de joasă altitudine (LTAMDS), în cadrul unui exercițiu complex cu muniție reală.
Reputata publicație poloneză Defence 24 va organiza în perioada 6-7 mai 2025 conferința Defence24 DAYS 2025, cea mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est axată pe apărare și securitate. DefenseRomania va fi partener media al conferinței, unde publicația noastră va fi prezentă.
Cel puţin 28 de persoane au fost rănite, o parte foarte grav, în incidentul de joi din centrul Munchenului în care un autoturism a intrat într-un grup de oameni, potrivit oficialilor şi pompierilor, transmit Agerpres și DPA. Premierul landului Bavaria, Markus Soder, a declarat că incidentul este tratat ca "presupus atac".
Potrivit surselor de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare, în cursul zilei de 12.02.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană. Submarinul este escortat de remorcherul Evgeniy Churov.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.