Cea mai mare ţară (ca suprafaţă) din Europa Occidentală, cu două faţade maritime (Oceanul Atlantic şi mările adiacente în Vest şi Marea Mediterană în Sud Est), Franţa are un relief variat. Munţii cuprind: Alpii Francezi, cu văi adânci şi relief glaciar tipic (gheţari, lacuri, creste ascuţite, văi), cu altitudinea sub 3.000 m în Alpii Maritimi şi peste 4.000 m în Alpii Savoiei (Mont Blanc 4.810 m, altitudinea maximă din ţară), Munţii Pirinei, în Sud-Vest, la graniţa cu Spania (altitudine maximă 3.404 m în Pic d'Aneto) şi Munţii Jura (altitudine maximă 1.723 m) şi Vosgi (altitudine maximă 1.424 m), mai scunzi şi mai vechi, în Est, bine împăduriţi. De asemenea, are regiuni colinare şi podişuri - Ardenii în Nord-Est, Masivul Armorican în Nord-Vest, Masivul Central, dominat de înălţimi vulcanice (Puy de Dome 1.465 m, Puy de Sancy 1.886 m), în partea central-sudică, precum bazine şi culoare depresionare (bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, câmpia Alsaciei) şi câmpii litorale (Languedoc, Roussillon, Gascogne).

A fost fondată, propriu-zis, în secolul al IX-lea

De la franci, populaţia care a cucerit în secolul al V-lea teritoriile pe care se află Franţa în prezent, provine şi numele acestui stat, potrivit www.mae.ro. Franţa a fost fondată, propriu-zis, în secolul al IX-lea, odată cu Tratatul de împărţire a imperiului lui Carol cel Mare, însă cel care a reuşit să impună un model de putere regală a fost regele Hugo Capet, începând cu secolul al X-lea. Printre reprezentanţii de seamă ai dinastiei Capet s-au numărat Ludovic al IX-lea, zis Ludovic cel Sfânt. Secolul al XIV-lea şi o mare parte din secolul al XV-lea au fost marcate de războaie şi conflicte, precum Războiul de o sută de ani, dar şi de epidemii şi frământări sociale, menţionează acelaşi site.

Această perioadă tulbure a fost încheiată odată cu înscăunarea lui Francisc I, în 1515 şi a emergenţei Renaşterii în Franţa. Autoritatea regală, pusă în discuţie pe durata războaielor religioase (1562-1598), a fost restaurată de Ludovic al XIII-lea, dar mai ales de Ludovic al XIV-lea, care a instaurat puterea absolută a regelui. Dinastia regală a fost înlăturată de revoluţia din 1789, odată cu răsturnarea regelui Ludovic al XVI-lea şi proclamarea Primei Republici, în 1792. În 1804, Napoleon a instaurat puterea imperială al cărei sfârşit, în 1815, a declanşat o perioadă dominată atât de încercările de restaurare a regalităţii, cât şi de revoluţii. Sfârşitul celui de-al Doilea Imperiu, în 1870, a marcat revenirea definitivă a regimului republican.

Franța, victorioasă după participarea la Primul Război Mondial

Participantă la Primul Război Mondial, Franţa, deşi în ruine, a ieşit victorioasă. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus ţării, însă, o perioadă întunecată, marcată de colaborarea dintre autorităţile franceze şi Germania nazistă. Mişcarea de Rezistenţă a contribuit la crearea unei noi clase politice, fiind cea care a organizat reconstrucţia ţării, pe durata celei de-a IV-a Republici. Totodată, a jucat un rol determinant şi sub cea de-a V-a Republică, marcată de revenirea pe scena publică şi la putere a generalului Charles de Gaulle. Franţa s-a confruntat până în anii '60, cu războaie de independenţă ale fostelor colonii şi cu decolonizarea. Războiul din Algeria a marcat sfârşitul celei de-a IV-a Republici, iar în 1958 o nouă Constituţie a proclamat cea de-a V-a Republică.

O adevărată metropolă culturală a lumii

În prezent Paris este o adevărată metropolă culturală a lumii: 13 universităţi cu peste 300.000 studenţi (între care amintim, Université de Paris I, Panthéon-Sorbonne, fondată în 1971, 43.000 studenţi), Academia Franceză (fondată în 1635) şi alte cunoscute academii (Goncourt, fondată în 1896, Academia de Arte Frumoase, fondată în 1648, Academia de Ştiinţe, fondată în 1666), College de France (fondată în 1530), biblioteci (Bibliothčque Nationale de France, fondată în secolul al XIV-lea), zeci de asociaţii şi societăţi ştiinţifice şi culturale (între ele, Société de Géographie, fondată în 1821, prima societate de profil din lume, Société de Biologie, fondată în 1848, Société Mathématique de France, fondată în 1872 ş.a.), edituri renumite (Gallimard, Hachette ş.a.), circa 60 de teatre (La Comédie Française, Odéon Théâtre de l'Europe, Petit Odéon ş.a.), operă (Opéra Garnier şi Opéra Bastille), circa 50 de mari muzee (Musée du Louvre, fondată în 1793, Carnavalet, Musée National de l'Art Moderne, Musée National des Techniques, Musée d'Orsay, de artă modernă, muzeele Rodin, Picasso, Salvador Dali ş.a.), mai menţionează volumul "Enciclopedia Statelor Lumii" (2016).

Monumente: Catedrala Nôtre-Dame (secolele XII-XIII), bisericile St. Germain-des-Prés (1163, cea mai veche din Paris), Sainte-Chapelle, Marie Madeleine (1764) ş.a., complexul Louvre (1204-1860, vechi palat al regilor Franţei, astăzi muzeu), Palatul Elysée (secolul al XVIII-lea, reşedinţă, din 1873, a preşedintelui ţării), palatele Luxembourg (1615), Bourbon (1718) ş.a., Arcul de Triumf (1808, 50 m înălţime), Turnul Eiffel (1889, 321 m înălţime), Domul Invalizilor/Dôme des Invalides (1670), ce adăposteşte şi sarcofagul lui Napoleon, edificiul Operei/Opéra Garnier (1862-74), bazilica Sacré-Coeur (1875-1914), Primăria (1871), palatele moderne Chaillot (1937), UNESCO (1958), Turnul Montparnasse (1972, înalt de 209 m), Marele Arc (1989, 110 m înălţime) din cartierul La Défense, Obeliscul din Luxor (secolul al XIII-lea î.Hr., adus din Egipt şi amplasat în Place de la Concorde), centrul cultural Georges Pompidou (Beaubourg, 1977, care găzduieşte şi atelierul lui Brâncuşi, reconstituit), noul edificiu al Bibliotecii Naţionale (1996).