Poți descărca aplicația:
Visul României Mari avea să se prăbușească după doar două decenii de la sacrificiul plătit cu sânge al gloriosului an 1918. După 28 iunie 1940, Transilvania de Nord era cedată Ungariei iar imediat Cadrilaterul Bulgariei.
Ruptă din vechiul Principat al Moldovei în 1812, Basarabia avea să se întoarcă 'acasă' în 1918, pentru ca mai apoi, la 28 iunie 1940, să fie din nou prigonită. Astfel începea drama a mii de români de peste Prut care au fost executați, deportați și au murit în gulagurile staliniste.
S-a spus, desigur, că România nu avea de ales. Sacrificată pe altarul celor două dictaturi ce au amprentat secolul trecut, anexarea Basarabiei era parte a unui protocol secret al infamului Pact Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
Nu puține au fost vocile care au dat exemplul Finlandei care nu a cedat presiunilor sovietice, dar a sfârșit învinsă onorabil în ”Războiul de Iarnă”. Comparația este însă greșită, cele două situații fiind complet diferite.
Sigur, în cazul unei rezistențe, România ar fi fost nimicită de trupele sovietice iar soarta Basarabiei nu ar fi fost diferită. Afirmația ce justifică cedarea Basarabiei poate fi corectă din punct de vedere logic, însă se uită un aspect foarte important pe care chiar și unii istorici consacrați îl trec cu vederea:
România nu a fost pusă în această situație peste noapte. Au fost ani în care România s-ar fi putut pregăti pentru fatidicul an 1940, dar nu a făcut-o, greșeală care i-a aparținut inclusiv - și poate mai ales - Regelui Carol al II-lea.
Acesta este tristul adevăr. Nu au existat nici alianțe politice ori militare care să ne consolideze în mod real poziția, iar pe calea diplomației s-a făcut prea puțin. Clasa politică poate că nu a înțeles suficient de bine fragilitatea României Mari și pericolul de la frontieră.
Ignorând toate semnalele cu privire la ceea ce urma să se întâmple, România plătește și azi greșelile trecutului.
Slaba pregătire a Armatei și a sistemului de apărare este cauzată de această ignoranță. Iar gândindu-ne la faptul că politica externă a României interbelice a fost dominată de vecini cu pretenții revizioniste ce o înconjurau, greșeala și lipsa de anticipare a năpastei ce avea să vină sunt cu atât mai grave.
Nu mi-am propus să fac o istorie contrafactuală, am evitat mereu, considerând că acest lucru este greșit în studierea trecutului. Soarta Basarabiei ar fi fost identică și fără putință de tăgadă represiunea sovietică ar fi fost mult mai dură. Dar, cu siguranță, azi ne-am fi putut uita cu demnitate și onoare în ochii unei Basarabii care nu de puține ori are senzația de abandon.
La 27 iunie 1940, Consiliul de Coroană, organism a cărui vot era consultativ pentru regele Carol al II-lea, a decis în proporții covârșitoare cedarea Basarabiei și acceptarea ultimatumului URSS-ului.
S-au opus doar șase persoane a căror nume merită azi, la 80 de ani de la pierderea Basarabiei, amintite din nou în ”cartea de onoare a demnității românești”: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu.
Parafrazându-l pe poetul Ion Minulescu, „Noi nu vom şti-o poate niciodată”. Putem doar specula. Cred însă cu tărie că la 28 iunie 1940, fie și o minimă rezistență pentru Basarabia, azi, ar fi apropiat mult mai mult cele două state românești din stânga și dreapta Prutului. Și, desigur, ne-ar fi salvat demnitatea în fața judecății Istoriei.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat sâmbătă că ambasadorii a 10 ţări acreditaţi la Ankara, printre care se numără şi ambasadorii american, francez şi german, vor fi declaraţi persona non grata, după ce aceştia au lansat un apel pentru eliberarea opozantului Osman Kavala, transmite Agerpres, care citează AFP.
Telenovela cu iz turcesc dintre Ankara și Washington pare că s-a terminat. Turcia a anunțat că a demarat procedurile tehnice în vederea înzestrării cu aeronave de tip F-16, la standarul Viper, cea mai modernă versiune a aeronavelor de vânătoare. În paralel, Turcia va moderniza și o parte din flota actuală de F-16.
Liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, David Arahamia, a afirmat, pe 22 octombrie, că președintele Zelenski a ales deja candidatul pentru funcția de ministru al apărării în cazul demiterii lui Andrei Taran.
Ultimul barometru al securității realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, a fost discutat de profesorul Dan Dungaciu.
Ministrul apărării Turciei, ţară membră a NATO, a declarat că formarea de alianţe în afara NATO ar dăuna organizaţiei, potrivit unor comentarii publicate sâmbătă, după ce Grecia şi Franţa au convenit asupra unui pact de apărare luna trecută, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Armata americană a anunţat vineri uciderea unui important lider Al-Qaida, Abdul Hamid al-Matar, într-un atac cu dronă în Siria, la două zile după atacul împotriva unei baze din sudul ţării utilizate de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, informează AFP şi Reuters.
Articolul din resvista de specialitate americană National Interest, cu privire la programul aviaonelor Su-57, prin care rușii vor să dezvolte avioane de generația a V-a, care în opinia americanilor e predestinat eșecului, a făcut și continuă să facă valuri la Moscova.
În cursul acestei săptămâni, echipele angajate în dezvoltarea rachetelor hipersonice, care vor intra în înzestrarea Forțelor Armate americane, au efectuat patru teste, potrivit agenției de știri Reuters.
