Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Chiar și așa, România lui 2025, cu bune, cu rele, arată infinit mai bine decât în România anilor '90 sau 2000 înainte de integrarea în UE. Cifrele sunt incontestabile, dar nu acesta este subiectul.
Ca să citez o burtieră celebră de la un post de televiziune din România, „Cum, doamne iartă-ne, s-a ajuns aici?”. Să asistăm la reabilitarea în societate a unui regim responsabil de ororile cumpliților ani de dinainte de 1989. În orice societate post-totalitară, în mod natural, gradul așa-zișilor nostalgici se învârte undeva la 10%. La noi însă a explodat.
Pentru că în decembrie 1989 situația era atât de cumplită încât așteptările au fost imense. Clasa politică a eșuat să livreze fie și o parte din ele. Acestui fapt i se adaugă elementul uman; mulți dintre nostalgicii de azi erau tinerii de ieri ai perioadei comuniste.
Un banc care îmi place reflectă realitatea. „Întrebată de un reporter prin anii 2000, o bătrânică din Rusia în vârstă de 80 de ani a răspuns că cea mai bună perioadă a vieții sale au fost anii 1940. Surprins, reporterul a întrebat-o de ce, în contextul foamei sovietice de atunci, Marii Terori a lui Stalin și cumplitul război mondial, iar acum trăiește într-o țară liberă. Bătrânica a răspuns: < Știu mamaie, dar atunci aveam și eu 20 e ani >”.
Ceea ce surprinde în România azi e că mulți dintre nostalgici sunt tineri născuți în capitalism. Din nou, un eșec în lanț al factorilor de decizie în România post-decembristă, coroborat cu lipsa minimă de cultură istorică.
Plata datoriei externe, decizie ideologică și irațională a unui Ceaușescu care a izolat România atât de blocul sovietic cât și de cel capitalist a dus la o foame cumplită în anii 1980. La cozi cu orele în frig pentru o pâine, un litru de lapte și ulei pe cartelă, la raționalizare și magazine goale. La frig în case - curentul și gazele se opreau pentru a face economie - în plină iarnă. La oameni care se trezeau noaptea la 3 să fiarbă ouă pentru micul dejun căci dimineața erau oprite gazele. La cozi interminabile la benzină și restricții în care câteva zile aveau voie să circule mașinile cu număr par iar în altele cele cu număr impar.
Coadă la pâine în România comunistă a anilor 1980. Sursă foto: facebook.com/Filedeistorietv via Antena 3 CNN
Dar chiar și după plata datoriei Ceaușescu nu a slăbit sub nicio formă cureaua, toate fondurile erau destinate construcției unor obiective precum Casa Poporului, canalul Dunăre-Marea Neagră sau alte construcții menite să glorifice regimul ignorând gravitatea situației cu care se confruntau românii.
Și mai e ceva. Câți dintre nostalgici știu că oricum celelalte state din blocul comunist au fost grațiate de o mare partea a datoriei externe după prăbușirea comunismului? Au meritat oare anii 1980? Economistul Kenneth Rogoff, citat într-un volum de istoricul Cornel Ban, ajunge la o concluzie coerentă: „Faptul că o țară poate să își plătească datoria nu înseamnă neapărat că trebuie să decidă să facă asta”. Nu trebuie să fii doctor în economie pentru a înțelege că un grad ponderat al datoriei externe și o rată limitată a șomajului sunt semne de sănătate economică pentru orice stat.
Nicolae și Elena Ceaușescu, sursă foto: Wiki Commons
În România lui Ceaușescu șomajul nu exista pentru că era ilegal, dar nici nu exista mediu privat. Regimul a creat locuri de muncă inutile, care au contribuit la colaps și care au prăbușit productivitatea. Asta în timp ce planurile cincinale erau utopice și producția raportată în mod fals din pix. De unde și expresia din comunism „voi vă faceți că ne plătiți, noi ne facem că muncim”.
Iar faptul că atunci „toată lumea avea o casă” e un alt mit folosit intens azi. Dislocarea și strămutarea populației de la sate la orașe în cadrul procesului de urbanizare și industrializare forțată a împins regimul să construiască mii de blocuri la periferii. Dar nu toată lumea era proprietar direct, ci apartamentele erau achitate în rate, sigur fără să se raporteze la IRCC sau ROBOR și la un preț mult mai mic. E o capcană să compari situația respectivă cu piața imobiliară de azi.
De departe industria e poate cel mai mare mit în jurul căruia se construiește reabilitarea lui Ceaușescu. În realitate industria română nu a fost distrusă din interior în anii 1990 ci era într-o stare atât de deplorabilă încât nu a fost capabilă să se adapteze noii realități capitaliste. În 1989 tehnologia era atât de veche că ar fi trebuit înlocuită în totalitate. Mai mult, România pierduse toate piețele externe, inclusiv în sectoare care reprezentau în trecut un succes precum și în care se investise masiv ca de exemplu industria oțelul, automobilelor sau industria de armament. Cererea era zero și pe piața internă după eliminarea subvențiilor. Este nu doar furtuna perfectă, ci rețeta falimentului. Nici măcar în Orientul Mijlociu, unde industria de armament a livrat masiv ani la rând, nu se mai exporta mai nimic.
Coadă în România comunistă a anilor 1980. Sursă foto: Digi 24
Profesorul Sorin Burnete, doctor în economie, explică detaliat cum „în realitate, industria dezvoltată de regimul comunist nu a fost distrusă de nimeni după 1990, ci a sucombat pur și simplu datorită incapacității de a funcționa în regim de piață liberă”.
Atunci, ce regretăm cu adevărat? Iar dacă avem regrete, să regretăm, așa cum e natural, vârsta, fluturașii din stomac de la 20 de ani, și nu perioada.
Îl citez pe Radu Paraschivescu de fiecare dată când am ocazia: „Cea mai urâtă zi de după 1989 este cu mult mai frumoasă decât cea mai frumoasă zi dinainte de 1989”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
Alianța Nord-Atlantică (NATO) a început să furnizeze companiilor de apărare date cu nivel ridicat de clasificate, în special privind ce arme și echipamente militare este necesar să producă statele europene membre ale NATO.
Statele Unite avansează în dezvoltarea unui sistem hibrid de rachete-bombă de ultimă generație în cadrul programului Extended Range Air-launched Munition (ERAM), conceput pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Potrivit Defense Express, această inițiativă, care face parte din sprijinul militar continuu al SUA pentru Ucraina, a atras recent atenția pentru potențiala sa integrare cu tehnologii avansate de ghidare, în special sistemul Quicksink, care ar putea permite lovituri de precizie asupra țintelor maritime.
NANO Nuclear Energy, cu sediul în SUA, a anunțat extinderea portofoliului său de tehnologii de microreactoare. Aceasta a achiziționat un portofoliu semnificativ de proprietate intelectuală legat de tehnologiile sale de microreactoare transportabile și modulare.
Marina ucraineană a publicat imagini cu un sistem VAMPIRE montat pe o navă uşoară care interceptează o rachetă de croazieră rusă cu rază scurtă de acțiune Kh-59. Acesta este primul caz cunoscut în care sistemul VAMPIRE L3Harris utilizează cu succes o rachetă ghidată cu laser APKWS împotriva unei rachete de croazieră rusești.
Trei avioane de transport Boeing 747 ale USTRANSCOM au aterizat pe aeroportul Rzeszów-Jasionka din Polonia în acest weekend. Potrivit unor postări pe X ale analistilor OSINT, care oferă detalii despre cele trei zboruri, avioanele sunt încărcate cu arme americane destinate Ucrainei.
După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
„Mugurii primăverii socialiste” au ofilit odată cu cumplita criză socială din anii 1980, generată de decizia iresponsabilă a lui Nicolae Ceaușescu de a plăti datoria externă a Republicii Socialiste România. Azi, la 107 ani de la nașterea „celui mai iubit fiu al poporului”, „carpatic scut” și „vântul care mișcă pădurea”, reabilitarea unuia dintre tiranii egocentrici ai dictaturilor europene de secol XX e barometrul eșecului tranziției și a clasei politice post-decembriste. Și a gradului scăzut de culturalizare care izvorăște de fapt din acest eșec. În fond România e când citești aceste rânduri încă pe ultimul loc în topul european al cărților citite pe cap de locuitor.
Corespondentul de război Radu Hossu, prezent mult timp în zonele cele mai fierbinți ale frontului ucrainean, a declarat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan că dacă ritmul actual al războiului se va menține, la finalul anului 2025 Rusia riscă să devină o putere regională în ceea ce privește armata convențională. Rămâne însă o mare putere nucleară.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 26.01.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au preluat controlul integral asupra localității Velyka Novosilka din Republica Populară Donețk.
Hamas a acuzat duminică Israelul că a încălcat acordul de armistiţiu împiedicând întoarcerea locuitorilor în nordul Fâşiei Gaza de unde au fost forţaţi să fugă de bombardamente şi de lupte spre sudul enclavei palestiniene, informează Agerpres și AFP.
Președintele Republicii Belarus, Alexander Lukașenko, a declarat, pe 26.01.2025, că așteaptă “de la o zi la alta” sosirea rachetelor rusești de tip Oreshnik.
Comisia de Apărare și Securitate a Parlamentului din Irak a făcut publice alocările bugetare pentru Ministerul Apărării, ca parte a legii aprobate a bugetului de stat pentru 2025.
Preşedintele american Donald Trump a propus mutarea locuitorilor din Fâşia Gaza în Egipt şi Iordania ca parte a unui plan de pace de a face curăţenie în teritoriului palestinian, unde armistiţiul dintre Israel şi Hamas a intrat duminică în a doua săptămână, transmit Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump vrea să retragă 20.000 de soldați americani din Europa și să ceară o subvenție de la aliați pentru a plăti prezența militară americană rămasă pe continent, după cum a informat săptămâna aceasta principala agenția națională de presă a Italiei, ANSA, citând diplomați europeni sub protecția anonimatului.
În ultimii ani, Turcia a lansat un program de consolidare a forțelor navale, în vederea întăririi prezenței sale strategice în Marea Mediterană și nu numai.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat vineri că discuţiile de pace cu Rusia nu pot avea "rezultate reale" fără Ucraina şi le-a cerut aliaţilor săi să găsească un format pentru convorbiri în acest sens, relatează Agerpres și AFP.
Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul dimineţii de sâmbătă, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos, în care are loc expoziţia "Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului", organizată în cooperare cu MNIR, a fost afectat de o explozie şi mai multe exponate au fost furate.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sosit sâmbătă la Kiev pentru a discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un context de tensiuni energetice în Transnistria, regiune separatistă prorusă situată între cele două ţări, informează Agerpres, AFP şi Reuters.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a acuzat vineri pe Vladimir Putin că încearcă să îl "manipuleze" pe Donald Trump, după ce omul forte de la Kremlin a salutat revenirea miliardarului republican la putere la Casa Albă şi s-a declarat pregătit să se întâlnească pentru a negocia asupra Ucrainei, notează Agerpres și AFP.
În cei aproape trei ani care au trecut de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cel puțin 90.000 de militari ruși au murit pe câmpul de luptă.
Compania americană de apărare Lockheed Martin a anunțat, pe 22 ianuarie 2025, livrarea a șase sisteme de rachete M142 HIMARS către Estonia, marcând un nou pas în îmbunătățirea capacităților de apărare ale țării, ca răspuns la provocările de securitate regionale.
Decretul prezidențial al lui Donald Trump privind o pauză de 90 de zile în acordarea de sprijin internațional nu afectează programele de asistență militară pentru Ucraina.
Preşedintele rus Vladimir Putin este gata să discute la telefon cu preşedintele american Donald Trump şi Moscova aşteaptă un semn de la Washington când va fi la rândul său pregătit, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Agepres și Reuters.
Viitorul tancurilor a fost pus sub semnul întrebării în ultimii ani, deși conflictul din Ucraina ne-a arătat un mixt între tehnica clasică și cea modernă. Tancurile rămân totuși importante, dar ele se adaptează noilor realități, inclusiv în ceea ce privește combaterea dronelor pe câmpul de luptă.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 24 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, va vizita Panama și alte patru țări din America Centrală și Caraibe începând de săptămâna viitoare, în prima sa deplasare ca șef al diplomației de la Washington, a anunțat joi Departamentul de Stat, transmit Agerpres, AFP și Reuters.
Preşedintele american Donald Trump a reafirmat joi, într-o intervenţie online la forumul economic mondial de la Davos, că doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina, ţară despre care a spus că este pregătită să încheie un acord cu Rusia, fără a oferi însă vreun detaliu concret, consemnează agenţiile internaţionale de presă.
Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.