Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Profesorul Iorga, una din marile personalități ale României, fost premier și susținător al Regelui Carol al II-lea, se afla pe data de 27 septembrie 1940, în vila sa din Sinaia. Nicolae Iorga fusese arestat de un comando de legionari, în după amiaza zilei respective, în jurul orei 17:30, fără să opună rezistență. I s-a comunicat că va fi dus la București pentru interogatoriu.
Totul se întâmpla în contextul în care Regatul României devenise la 14 septembrie 1940, Stat Național-Legionar, aflat sub comanda dictaturii militare a lui Ion Antonescu, aflat în alianță cu Mișcarea Legionară.
Între Iorga și Legiune relațiile erau deteriorate încă de la finele anilor ’30. Adversar declarat al oricărei forme de extremism, Iorga era considerat de reprezentanții fascismului românesc ca fiind „vinovatul moral” al asasinării lui Corneliu Zelea Codreanu, „Căpitanul” Mișcării Legionare.
Cu toate că Horia Sima, liderul de atunci al Mișcării Legionare, nu a recunoscut că ar fi știut de planurile cu privire la asasinarea lui Iorga, realitatea pare diferită, el nefiind străin de execuție. Iar Ion Antonescu, așa cum precizează istoricul Zigu Ornea în lucrarea sa, „Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”, ar fi putut face mai mult pentru a împiedica asasinatul.
Zigu Ornea îl citează pe Mihai Stoian, care, în volumul său sugerează posibilitatea ca după arestare, Nicolae Iorga să fi fost dus în comuna Teișani, în casa primarului legionar, unde ar fi fost „judecat” și executat după ora 23:00. Potrivit istoricului, nu este deloc exclus ca Horia Sima să se fi aflat și el la Teișani la momentul respectiv.
Dar atitudinea în momentul aflării condamnabilului asasinat, modul în care Sima a refuzat să întreprindă măsuri împotriva celor responsabili, ba mai mult i-a protejat și le-a elogiat acțiunea, stau mărturie la complicitatea sa. Zigu Ornea citează din „Era libertății”, publicată chiar de Horia Sima la Madrid (1982).
Liderul de atunci al legionarilor spune că a aflat că „Iorga a fost asasinat în seara zilei de 27 noiembrie, la încheierea ședinței Consiliului de Miniștri”.
„În curte îl aștepta unul dintre asasini, care i-a comunicat știrea. Ar fi fost orele 20:30. În loc să-l aresteze pe asasin, Sima s-a urcat în mașină și a plecat spre Ploiești”, povestește istoricul Zigu Ornea.
Totodată, în seara zilei de 28 noiembrie, după asasinat, Horia Sima a stat de vorbă cu Traian Boeru, șeful echipei de asasini.
Fostul lider al Mișcării Legionare, mărturisea că Boeru „nu numai că nu regreta faptul, dar îl exalta ca o valoare legionară supremă… A vorbit în accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloșia lui Iorga și Madgearu, de porunca lăsată de Căpitan să-l răzbunăm… Ascultîndu-l, am trăit un moment de mare emoție”, mărturisea Sima.
Iar Horia Sima, continuă, cinic, condamnabil și fără nicio urmă de compasiune ori regret: „În noaptea de 27/28 noiembrie, trebuie precizat, n-a fost ucis marele N. Iorga, ci execrabila figură a omului politic N. Iorga. N. Iorga a făcut parte din galeria celor ‘trei mari ai crimei’ contra Căpitanului și ai generației sale. Au fost trei personagii sinistre care au prezidat asasinatele colective din 30 noiembrie 1938 și 21 septembrie 1939: El. Lupescu, Armand Călinescu și Nicolae Iorga… Firește că Iorga mai putea da o contribuție în cadrul istoriei naționale și universale, dar nu trebuie uitat că avusese la dispoziție 50 de ani de creație plenară, își împlinise rostul vieții pâmântenești ca istoric și om de cultură. Specialiștii în tânguirea lui Iorga ar trebui să-și rezerve ceva din emoțiile și indignarea lor și pentru a deplânge sutele de tineri uciși în floarea vârstei sub dictatura carlistă sub oblăduirea specială a maestrului… Problema trebuie judecată în ansamblul ei, și nu limitată la N. Iorga, care a fost un pisic al culturii, dar și un pisic al mișeliei omenești”.
Foto: Mareșalul Ion Antonescu, alături de Horia Sima, conducătorul Mișcării Legionare
Valul de asasinate legionare a adâncit ostilitățile între Ion Antonescu și Mișcarea Legionară. Mihai Antonescu, un apropiat al generalului, i-a cerut lui Sima predarea asasinilor, dar liderul legionar s-a opus. „Am rămas inflexibil. Nu pentru Boeru, ci pentru a apăra un principiu. Nu puteam preda pe camarazii mei justiției, în timp ce asasini ai legionarilor se bucurau de soare, aer și libertate”, nota Sima în memoriile sale.
Dar cu toate că Ion Antonescu a luat anumite măsuri împotriva legionarilor care de atunci au fost nevoiți să depună jurământ în fața lui - nu l-a ajutat cu nimic, vezi ceea ce istoriografia numește rebeliunea legionară -, Zigu Ornea spune că generalul nu a făcut nimic pentru a-i salva viața lui Nicolae Iorga.
„Dar nici generalul nu a pus la inimă cumplitul asasinat. De voia, ar fi putut să-l împiedice. Știa prea bine că legionarii năzuiau să-l asasineze pe profesor. Dacă ar fi pus pază militară la vila sa de la Sinaia, îl salva. Dar n-a voit asta, pentru că nici el nu-l agrea pe Iorga. Iar în ziua înmormântării lui Iorga, Antonescu participă la solemnitatea reînhumării lui Codreanu, la Mausoleul Casei Verzi din București. Această participare e aproape o absolvire a asasinilor lui Iorga și Madgearu, dacă nu chiar o solidarizare cu ei”, spune istoricul.
În ziua de 27 noiembrie, pe lângă Nicolae Iorga, reputatul economist Virgil Madgearu a fost și el asasinat de un comando legionar. Corpul lui Madgearu a fost găsit în pădurea Snagov, în timp ce trupul neînsuflețit al lui Iorga a fost descoperit la marginea pădurii Strejnicu din județul Prahova.
Cele două crime au fost precedate de masacrul de la Jilava (27/28 noiembrie 1940), când legionarii au executat 64 de deținuți politici, toți foști înalți funcționari.
Cert e că e foarte puțin probabil ca plănuirea unor asemenea asasinate politice să nu fi fost nu doar cunoscută, dar și avizată de liderii Legiunii, fie că vorbim de Corneliu Zelea Codreanu ori mai apoi Horia Sima.
Iar politica glonțului a curmat multe vieți ale lumii politice românești în acea perioadă. Printre cele mai cunoscute, I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939), asasinați de Mișcarea Legionară în timp ce își exercitau funcția de premier.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Agenția Poloneză pentru Armament (Agencja Uzbrojenia) a primit pentru primul lot de vehicule de luptă pentru infanterie de serie Borsuk o „ofertă interesantă”, potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, Grzegorz Polak. Această informație este relatată de publicația poloneză Defence24.pl, care a vorbit cu Polak despre mult așteptatul contract pentru vehiculele de luptă ale infanteriei Borsuk.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Compania turcă Otokar a câștigat anul trecut un program major de înzestrare pentru Armată. E vorba de „Autovehicul tactic blindat de tip ușor (ATBTU)”, sau, popular, blindate 4x4 în diferite configurații și derivate. Contractul a fost câștigat de turci în baza unei licitații.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează Agerpres și AFP.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat rețelei americane NBC News, transmit Agerpres și EFE.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) a suferit avarii deasupra liniei de plutire în timpul coliziunii de miercuri cu nava comercială MV Besiktas-M, care se îndrepta spre Constanța.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
Trupele ruse au lansat sâmbătă dimineața cel mai puternic atac de la începutul războiului, de pe direcția Kupiansk.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Israelul a primit un lot de bombe grele MK-84 din Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a ridicat un blocaj impus exportului de muniții de către administrația Biden.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
Măgarii sunt cel mai nou mod de transport pe care trupele ruse au început să-l folosească pe linia frontului din estul Ucrainei, potrivit informațiilor provenite chiar de la militarii ruși.
Înalți oficiali americani și ruși se vor întâlni săptămâna viitoare în Arabia Saudită pentru a se pregăti pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin la sfârșitul lunii februarie pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, a informat Bloomberg, citând „oameni familiarizați cu chestiunea”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.