Parteneriatul Strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997, în Piața Universității din București, de către președinții Emil Constantinescu și Bill Clinton, a reprezentat o piatră de hotar în consolidarea securității naționale și a favorizat admiterea în NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Consecințele sale s-au manifestat nu numai în plan geopolitic, dar și economic, social și cultural, așa cum reamintește ISACCL.
Despre cele petrecute atunci, și mai ales ulterior, prin criza de proporții din 1999 care a culminat cu intervenția NATO ca urmare a operațiunilor militare ale Serbiei împotriva populației din Kosovo și a crizei umanitare uriașe declanșate de regimul ultranaționalist de la Belgrad, condus la vremea respectivă de Slobodan Miloșevici.
Președintele Emil Constantinescu a discutat despre toate aceste evenimente care au jucat un rol esențial în istoria României, în cadrul unei emisiuni la Televiziunea Română.
Încă din 1992 existau două opțiuni „de care eram conștient”, își începe discursul fostul președinte Emil Constantinescu.
„Prima era consolidarea a ceea ce se realizase din interiorul fostului lagăr socialist. Pentru că prăbușirea URSS și sfârșitul Războiului Rece se datorează glasnost și perestroikăi care au dărâmat regimul comunist, apoi statele din Europa Centrală și de Est s-au eliberat (...) În această situație ori se consolida ceea ce se realizase fără niciun merit de către Occident, prin revoluțiile pașnice din Europa Centrală și de Est - pașnice, cu excepția celei sângeroase din România -. A doua variantă era încercarea unei alte generații sau acelor din planul doi, serviciile secrete și Armata rusă care avea un mare sentiment de frustrare, să revină. Acest lucru s-a realizat doi ani mai târziu când Parlamentul din Belarus a votat unirea cu Rusia, Parlamentul sârb a votat și el iar în Ucraina a picat la câteva voturi. Pe tabla de șah, așa cum o vedea Brzezinski (n.r. - Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate la Casa Albă), România era cea care ori „lega” Rusia, Belarusul și Ucraina de Serbia, ori „intra” și asigura flancul estic alături de Polonia și Turcia cu care SUA aveau parteneriate strategice. Deci ori eram pe flancul care apără și azi Europa de o revenire a forței armate în fața forței dreptului, ori intram în celălalt joc” rememorează președintele Emil Constantinescu.
Emil Constantinescu, la vremea respectivă președintele României, alături de Bill Clinton, la vremea respectivă președintele Statelor Unite ale Americii. Foto din timpul vizitei din 1997 a liderului american la București
Fostul președinte a adăugat că „datele” nu indicau parteneriatul cu SUA, în contextul unui Tratat important pe care România l-a încălcat și pentru care el ar fi putut fi suspendat și supus unui referendum de demitere.
„Aveam toate „datele” să intrăm în varianta a doua deoarece aveam un tratat aprobat și ratificat în Parlament de alianță cu Serbia, prin care am fi trebuit să avem acordul Serbiei și Rusiei să intrăm în NATO, sau dacă, așa cum se preconiza, teritoriul României avea să fie folosit cu drept de survol. În litera Tratatului acest lucru nu putea fi aprobat. Aceasta era situația în 1997. Eu nu am respectat acest Tratat. În mod normal trebuia să fiu suspendat de către Parlament și supus referendumului”, a explicat Emil Constantinescu, vorbind despre criza din 1999. El a adăugat, având în vedere importanța drumului european ales de România, că nici opoziția nu a făcut apel la acest Tratat, fiind un consens general cu privire la calea de urmat și a amintit de politica de reconciliere pe care a promovat-o.
„De această dată datorită politicii de reconciliere națională pe care am promovat-o în cei patru ani, președintele Iliescu care semnase acest Tratat nu l-a invocat. Nu știu câți din cei care ne ascultă sau care au scris despre această perioadă știu aceste lucruri”, a mai adăugat Constantinescu care a afirmat că în 1997 România nu era sub nicio formă pregătită să adere la NATO, fiind departe de a îndeplini criteriile.
Președintele Emil Constantinescu a mai precizat că Parteneriatul Strategic și garanțiile de securitate oferite de SUA au stat la baza deciziei de a interzice survolul României avioanelor militare rusești, încărcate cu armament și trupe militare.
„Acest lucru a stat la baza deciziei mele de a anula survolul avioanelor rusești care trasportau armament pe aeroportul din Priștina, ocupat de cei de la baza rusă din Serbia. Prin această decizie m-am bazat că România avea un parteneriat cu SUA și dădusem drept de survol SUA”, a conchis fostul președinte Emil Constantinescu, care a amintit că ulterior Boris Elțîn, fostul președinte al Federației Ruse, a ordonat ca avioanele militare ruse să se întoarcă.
Declarațiile au fost făcute de președintele Emil Constantinescu în cadrul emisiunii Radar Geopolitic de la TVR
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Austria s-a singularizat în interiorul UE prin refuzul de a accepta intrarea României în Spațiul Schengen. ”Nu se rezolvă problema dacă ținem România în afara Schengen”, arată și Manfred Webber.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia Agerpres, care citează EFE. Cancelarul austriac Karl Nehammer a dat de înțeles și el în această seară că Austria se opune aderării României și Bulgariei.
SUA au modificat în secret sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) pe care le-au furnizat Ucrainei, împiedicându-le să lanseze proiectile cu rază lungă de acțiune în Rusia, a informat The Wall Street Journal, citând surse oficiale.
În timp ce Polonia încearcă să își modernizeze armata și să se adapteze la noile realități geopolitice, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea vânzării a unui prim lot de 116 tancuri M1A1 Abrams, vehicule de sprijin și muniție către Polonia. Valoarea acordului este de 3,75 miliarde de dolari.
Președintele rus Vladimir Putin a participat, pe 07.12.2022, la o ședință a Consiliului pentru dezvoltarea societății civile și a drepturilor omului, unde a făcut mai multe declarații privind desfășurarea „operației militare speciale” din Ucraina.
Serviciul Român de Informaţii a anunţat, miercuri, că în cele două plicuri ridicate de la Ambasada Ucrainei din Bucureşti "nu se află conţinut de interes pirotehnic şi nici alte substanţe periculoase", dar sunt "fragmente de ţesuturi organice", care vor fi analizate.
În timpul atacului masiv cu rachete al Federației Ruse de luni, 5 decembrie, sistemele de apărare aeriană IRIS-T și NASAMS au funcționat eficient, spun reprezentanți armatei ucrainene.
Consiliul European a adoptat, săptămâna trecută, o serie de măsuri pentru a consolida capacitățile de apărare a cinci state partenere: Bosnia și Herțegovina, Georgia, Liban, Mauritania și Rwanda.
Armata SUA a primit primul prototip al unei bateriei a sistemului de rachete MRC (Mid-Range Capability). MRC a fost gândit că un sistem de rachete cu lansare de la sol, cu o rază de acțiune intermediară - să răspundă nevoilor U.S. Army în materie de sisteme de rachete care să ocupe golul lăsat între rachetele de precizie Striker și armele hipersonice cu rază lungă de acțiune.
Forțele de securitate din Germania au desfășurat operații ample împotriva unui presupus grup terorist de extremă-dreapta care urmărea să răstoarne guvernul german printr-o lovitură de stat violentă.
La câteva săptămâni după inaugurarea (04.11.2022) noului sediu al Wagner din Sankt Petersburg,, ultranaționalistul sârb Damjan Knezevic a efectuat o vizită la sediul controversatei companii ruse.
"Summit-ul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, organizat la Tirana, a transmis un mesaj clar de unitate şi parteneriat" - a declarat Ursula von der Leyen, adăugând că UE acordă sprijin deplin procesului de extindere.
Două amendamente - înaintate de Camera Reprezentanților din SUA - care puneau mai multe condiții pentru o eventuală vânzare către Turcia a unor avioane F-16 au fost complet eliminate din actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (National Defense Authorization Act), a informat agenția de știri Anadolu.
Armata Statelor Unite analizează ce cantitate de muniție foloseşte Rusia pe frontul din Ucraina pentru a se asigura că Pentagonul calculează cu exactitate armele de care ar avea nevoie în cazul unor conflicte sau operațiuni militare viitoare, a declarat marți şeful Statului major interarme, generalul Mark Milley. Oficialii occidentali au declarat că Rusia a folosit cantităţi semnificative de muniției ghidata pe frontul din Ucraina, iar industria sa de apărare nu poate produce toate tipurile de muniție și sisteme de armament din cauza sancțiunilor occidentale.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a reînnoit avertismentul țării sale la adresa Greciei cu privire la consecințele continuării înarmării insulelor pe care le controlează în largul coastelor turcești din Marea Egee, în timp ce ministrul grec al apărării Nikolaos Panagiotopoulos a respins invitația omologului său turc, Hulusi Akar, de a vizita Ankara.
De aproape două luni de zile dronele iraniene Shahed-136 sunt tot mai utilizate de ruşii pentru a ataca Ucraina. În spaţiul public au apărut informaţii că Rusia a cumpărat sute de drone din Iran. Rusia le-a folosit în atacuri aeriene împotriva orașelor ucrainene şi a infrastructurii energetice.
Australia este pe cale să formeze o a patra escadrilă de avioane de vânătoare americane F-35 Lightning II. Astfel, Forțele Aeriene Regale Australiene [RAAF] ar urma sa aibă în total 96 de avioane de luptă de generația a V-a. Australia nu este doar un cumpărător, ci și un partener industrial al companiei americane Lockheed Martin în programul F-35.
Ministrul polonez al Apărării a declarat marți că țara să vă accepta un sistem de apărare antirachetă Patriot pe care Germania s-a oferit să îl instaleze în Polonia. Germania a făcut această propunere după ce o rachetă a căzut în Polonia, în apropierea graniței cu Ucraina, ucigând doi polonezi. Polonia și NATO au declarat că sunt de părere că a fost vorba de o rachetă ucraineană care a ratat interceptarea în timp ce Ucraina se apăra de un atac cu rachete ruseşti, pe 15 noiembrie.
Statele Unite au afirmat marţi că "nu încurajează" Ucraina să lanseze lovituri în Rusia după o serie de atacuri cu drone presupuse a fi fost lansate de Kiev asupra mai multor baze aeriene ruseşti, notează AFP.
Viena Roșie. În anii 1920 capitala Austriei era locul în care lideri comuniști internaționali își găseau refugiul, de unde și numele de Viena Roșie.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a efectuat o vizită în Portugalia, la invitația omologului său Antonio Manuel Fernandes da Silva Ribeiro. Aici, discuțiile s-au axat inclusiv pe pregătirea piloților de F-16.
Subiectul admiterii României și Bulgariei în Spațiul Schengen poate fi socotit, în ultimă instanță, și un semn al coeziunii la nivelul statelor membre UE.
Planul americanilor ar marca o creștere semnificativă nu doar a numărului de militari ucraineni pe care SUA i-ar antrena, ci și a tipului de formare la care aceștia au acces.
Producătorul american de arme Lockheed Martin și contractorul israelian Rafael vor dezvolta un joint venture pentru a crea un sistem de arme cu laser, bazat pe o tehnologie aflată deja în curs de dezvoltare în Israel, care ar putea intra pe piață începând cu anul viitor.
Compania Bell, cu tilrotorul V-280 „Valor”, a câștigat cursa pentru înlocuirea venerabilul UH-60 Black Hawk, care este operațional încă din anii 70.
La reuniunea de astăzi a miniştrilor de finanţe din ţările membre UE, reprezentantul Budapestei s-a opus aprobării pachetului de ajutoare destinat Ucrainei, anul viitor, în valoare de 19 miliarde de euro, dar şi adoptării impozitului minim pe profitul obţinut de companiile multinaţionale.
R.Moldova și Ucraina examinează posibilitatea construcției unui nou pod peste râul Nistru. Subiectul a fost abordat în cadrul înrevederii prim-ministrului Natalia Gavrilița cu șeful Guvernului de la Kiev, Denis Șmigal.
Cu doar două zile înainte de votul pentru aderarea României la Schengen, Austria a anunțat că nu va vota aderarea țării noastre și a Bulgariei. E o poziție extrem de fermă pe care Viena o ia, cu doar câteva ore înainte de votul decisiv.
Ministrul apărării din Ungaria a prezentat o serie de planuri care prevăd achiziționarea a încă patru aeronave Gripen.
Potrivit informațiilor publicate de mass-media din Polonia, la 6 noiembrie 2022, compania sud-coreeană Hanwha Defense a livrat un prim lot de 24 de obuziere autopropulsate K9 de 155 mm către Forțele Armate Poloneze, dar și primele 10 tancuri K2 Black Panther.
Un MiG s-a prăbușit lângă localitatea croată Slatina.
După atacul asupra aerodromurilor aviației strategice a Federației Ruse „Engels” de lângă Saratov și „Diagilevo” de lângă Ryazan, aerodromul militar din Kursk a fost atacat.
