Parteneriatul Strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997, în Piața Universității din București, de către președinții Emil Constantinescu și Bill Clinton, a reprezentat o piatră de hotar în consolidarea securității naționale și a favorizat admiterea în NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Consecințele sale s-au manifestat nu numai în plan geopolitic, dar și economic, social și cultural, așa cum reamintește ISACCL.
Despre cele petrecute atunci, și mai ales ulterior, prin criza de proporții din 1999 care a culminat cu intervenția NATO ca urmare a operațiunilor militare ale Serbiei împotriva populației din Kosovo și a crizei umanitare uriașe declanșate de regimul ultranaționalist de la Belgrad, condus la vremea respectivă de Slobodan Miloșevici.
Președintele Emil Constantinescu a discutat despre toate aceste evenimente care au jucat un rol esențial în istoria României, în cadrul unei emisiuni la Televiziunea Română.
Încă din 1992 existau două opțiuni „de care eram conștient”, își începe discursul fostul președinte Emil Constantinescu.
„Prima era consolidarea a ceea ce se realizase din interiorul fostului lagăr socialist. Pentru că prăbușirea URSS și sfârșitul Războiului Rece se datorează glasnost și perestroikăi care au dărâmat regimul comunist, apoi statele din Europa Centrală și de Est s-au eliberat (...) În această situație ori se consolida ceea ce se realizase fără niciun merit de către Occident, prin revoluțiile pașnice din Europa Centrală și de Est - pașnice, cu excepția celei sângeroase din România -. A doua variantă era încercarea unei alte generații sau acelor din planul doi, serviciile secrete și Armata rusă care avea un mare sentiment de frustrare, să revină. Acest lucru s-a realizat doi ani mai târziu când Parlamentul din Belarus a votat unirea cu Rusia, Parlamentul sârb a votat și el iar în Ucraina a picat la câteva voturi. Pe tabla de șah, așa cum o vedea Brzezinski (n.r. - Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate la Casa Albă), România era cea care ori „lega” Rusia, Belarusul și Ucraina de Serbia, ori „intra” și asigura flancul estic alături de Polonia și Turcia cu care SUA aveau parteneriate strategice. Deci ori eram pe flancul care apără și azi Europa de o revenire a forței armate în fața forței dreptului, ori intram în celălalt joc” rememorează președintele Emil Constantinescu.
Emil Constantinescu, la vremea respectivă președintele României, alături de Bill Clinton, la vremea respectivă președintele Statelor Unite ale Americii. Foto din timpul vizitei din 1997 a liderului american la București
Fostul președinte a adăugat că „datele” nu indicau parteneriatul cu SUA, în contextul unui Tratat important pe care România l-a încălcat și pentru care el ar fi putut fi suspendat și supus unui referendum de demitere.
„Aveam toate „datele” să intrăm în varianta a doua deoarece aveam un tratat aprobat și ratificat în Parlament de alianță cu Serbia, prin care am fi trebuit să avem acordul Serbiei și Rusiei să intrăm în NATO, sau dacă, așa cum se preconiza, teritoriul României avea să fie folosit cu drept de survol. În litera Tratatului acest lucru nu putea fi aprobat. Aceasta era situația în 1997. Eu nu am respectat acest Tratat. În mod normal trebuia să fiu suspendat de către Parlament și supus referendumului”, a explicat Emil Constantinescu, vorbind despre criza din 1999. El a adăugat, având în vedere importanța drumului european ales de România, că nici opoziția nu a făcut apel la acest Tratat, fiind un consens general cu privire la calea de urmat și a amintit de politica de reconciliere pe care a promovat-o.
„De această dată datorită politicii de reconciliere națională pe care am promovat-o în cei patru ani, președintele Iliescu care semnase acest Tratat nu l-a invocat. Nu știu câți din cei care ne ascultă sau care au scris despre această perioadă știu aceste lucruri”, a mai adăugat Constantinescu care a afirmat că în 1997 România nu era sub nicio formă pregătită să adere la NATO, fiind departe de a îndeplini criteriile.
Președintele Emil Constantinescu a mai precizat că Parteneriatul Strategic și garanțiile de securitate oferite de SUA au stat la baza deciziei de a interzice survolul României avioanelor militare rusești, încărcate cu armament și trupe militare.
„Acest lucru a stat la baza deciziei mele de a anula survolul avioanelor rusești care trasportau armament pe aeroportul din Priștina, ocupat de cei de la baza rusă din Serbia. Prin această decizie m-am bazat că România avea un parteneriat cu SUA și dădusem drept de survol SUA”, a conchis fostul președinte Emil Constantinescu, care a amintit că ulterior Boris Elțîn, fostul președinte al Federației Ruse, a ordonat ca avioanele militare ruse să se întoarcă.
Declarațiile au fost făcute de președintele Emil Constantinescu în cadrul emisiunii Radar Geopolitic de la TVR
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Președintele american Joe Biden este dispus să facă un compromis în ceea ce privește politica SUA privind migrația, iar această schimbare este condiționată de republicani din Congres pentru a începe negocierile pentru aprobarea unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina.
Se strânge lanțul pentru liderii Hamas responsabili la nivel decizional de atrocitățile fără precedent comise de comandourile teroriste ale Hamas în teritoriile israeliene pe 7 octombrie 2023.
Informații recente din mass-media asiatică relevă că experți militari chinezi au descoperit prin simulare că avioanele americane stealth, cum ar fi B-21 Raider, pot fi doborâte de armele lor hipersonice care ar putea comunica cu drone ajutate de inteligența artificială.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut parlamentului să aprobe ratificarea intrării Suediei în NATO, în schimbul aprobării din partea Congresului SUA a vânzării avioanelor de luptă F-16 către Turcia, a informat miercuri site-ul Yeni Şafak. Până acum, Turcia justifica blocarea ratificării suedeze prin lupta slabă împotriva organizațiilor teroriste și arderea Coranului în Suedia.
Numărul de dezertări a crescut semnificativ în ultimele luni, scrie The Moscow Times, care citează reprezentanții unui proiect rusesc numit Idita Lesom, ce îi ajută pe ruși să evite luptele în Ucraina.
Potrivit șefului organizației, Grigory Sverdlin, majoritatea soldaților au decis să dezerteze după ce au fost răniți în timpul luptei, au primit tratament în spitalele rusești, și au fost trimiși înapoi pe front.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat importanța unui sprijin continuu pentru Ucraina pentru a învinge agresiunea rusă, avertizând că neaprobarea ajutorului ar "deschide cutia Pandorei a agresiunii în întreaga lume". Blinken a subliniat importanța continuării sprijinului acordat Ucrainei pentru ca Rusia să nu poată continua agresiunea militară.
Încurajată de eşecul contraofensivei ucrainene, Rusia crede mai mult ca oricând că pacea presupune o Ucraină amputată de regiunile sale estice şi sudice, a declarat pentru France Presse purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
Washington Post a dezvăluit, într-o investigație amplă publicată în octombrie, modul în care Emiratele Arabe Unite și-au construit armata bazându-se pe militarii americani pensionați și consultanții străini, pe lângă un număr mare de mercenari care să lucreze în armata emirateză ca soldați.
Rusia încearcă să "înghețe" confruntările din Ucraina pe timpul iernii pentru a-și consolida forțele în vederea unui nou atac anul viitor, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pe parcursul anului în curs, forțele ucrainene au desfăşurat o contraofensivă în care au obținut unele câştiguri în est și sud.
În mijlocul apărării împotriva unui atac rusesc de-a lungul direcției Avdivka, vehiculul de luptă al infanteriei ucrainene M2 Bradley a suferit o lovitură directă de la o rachetă ghidată antitanc (ATGM).
Guvernul de la Roma intenționează să renunțe la colaborarea din cadrul Inițiativei Belt and Road, un proiect economic promovat de China.
Regiunea Kaliningrad, o exclavă a Rusiei, a atras atenția și a stârnit îngrijorări cu privire la militarizarea să. Importanța militară a Kaliningradului este evidențiată de locația sa, care separă Belarusul de partea continentală a Rusiei, fiind în vecinătatea statelor membre NATO. În ultima perioadă, regiunea a cunoscut o intensificare a procesului de militarizare, cu o desfășurare sporită de echipamente și soldați. Polonia a reacționat prin pregătirea unui răspuns militar la militarizarea percepută a Kaliningradului.
Belgia a confirmat livrarea de avioane de luptă F-16 către Ucraina în 2025, primul lot fiind programat pentru acel an. În ciuda anticipării, este puțin probabil ca avioanele F-16 să zboare pe cerul Ucrainei înainte de sfârșitul anului în curs. Mai multe state occidentale pentru a crește numărul de avioane de luptă F-16 furnizate Ucrainei, reflectând un efort comun de sprijinire a țării.
Turcia respinge planurile de a stabili o "zonă tampon" post-război în Gaza, deoarece ar fi lipsită de respect pentru palestinieni, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit Agerpres, care citează de Reuters.
Întrucât urmăreşte să beneficieze de îmbunătăţirea relaţiilor marocano-franceze în contextul deteriorării legăturilor dintre Maroc și Israel, Parisul speră să compenseze una dintre pierderile majore din timpul crizei diplomatice fără precedent cu Rabatul. Este vorba de domeniul industriilor spațiale pierdut în favoarea companiilor israeliene, dintre care una a fost însărcinată să creeze un satelit de supraveghere pentru Regatul din Africa de Nord.
În cadrul unor postări pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, pe 05.12.2023, un avion rusesc de tip Su-24M Fencer a fost doborât în vestul Mării Negre, în apropierea Insulei Șerpilor. Potrivit unor informații neconfirmate, aeronava rusească ar fi fost lovită de o rachetă sol-aer lansată cu ajutorul unui sistem de rachete antiaeriene Patriot fabricat în SUA.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare X (fostă Twitter) și Telegram, în perioada 03-04.12.2023, o dronă americană de cercetare strategică de tip RQ-4B Global Hawk a îndeplinit o misiune complexă de zbor deasupra apelor neutre ale Mării Negre și în spațiul aerian al României, cu o durată de peste 20 de ore.
Concernul american de apărare BAE Systems va relua producția de vehicule de luptă pentru infanterie M2 Bradley și obuziere de artilerie M777.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, aflat în Statele Unite, împreună cu delegația guvernamentală condusă de premierul Ciolacu, a avut întrevederi cu șefii apărării și diplomației americane, Lloyd Austin, respectiv Antony Blinken.
Finlanda intenționează să crească producția de muniție de artilerie în următoarele săptămâni, ceea ce va însemna că Helsinki își respectă cu vârf și-ndesat angajamentele făcute în primăvară, de a înarma Ucraina.
Slovacul Bohuš Garbár a mărturisit că a cooperat cu serviciul secret rus GRU și a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani cu suspendare în luna februarie a acestui an.
Spania a comandat nouă sisteme de drone SIRTAP de la compania europeană Airbus, într-o afacere în valoare de aproximativ 495 de milioane de euro (539 de milioane de dolari), ceea ce reprezintă o îmbunătățire majoră a capacităților de informații, supraveghere și recunoaștere ale armatei spaniole.
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Letonia pentru tratamentul acordat minorității ruse și a amenințat voalat țara baltică.
An de an, parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României aduce premieri militare în ceea ce privește tehnica. În anii precedenți, Armata a defilat în premieră cu sisteme Patriot, sisteme HIMARS și, ducându-ne mai mult în urmă, avioane F-16 Fighting Falcon.
Recent, în estul Ucrainei au fost descoperite resturi ale unei drone ADM-160 MALD, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea acestora în conflict. ADM-160 MALD (Miniature Air Launched Decoy) este un vehicul aerian fără pilot (UAV) utilizat ca momeală pentru a proteja propriile aeronave de apărarea aeriană inamică. Forțele Armate Ucrainene par să utilizeze aceste ''misterioase drone momeală'', pentru suprasaturarea sistemului rusesc de apărare aeriană, iar rachetele lansate să-şi poată lovi mai uşor ţintele. Descoperirea acestor resturi și utilizarea de către Ucraina a ADM-160 MALD evidenţiază rolul pe care aceste drone momeală îl au în strategiile militare moderne.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a doi ani, frontul a devenit unul static, pe măsură ce contraofensiva ucraineană se ciocnește de liniile defensive fortificate ale Rusiei. Cu un progres redus și schimburi teritoriale tot mai limitate, conflictul a fost caracterizat de unii ca fiind static. În timp ce progresele pot fi încetinite pe uscat, în Marea Neagră, Ucraina continua să reprezinte o ameninţare destul de serioasă pentru Flota rusa din Marea Neagră. Timothy Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale, a declarat că principalul succes al Ucrainei din ultima jumătate de an a fost ''victoria navală'' din Marea Neagră.
Două companii finlandeze sunt suspectate că furnizează Rusiei produse care ar putea face obiectul sancțiunilor U.E, inclusiv drone, precizează autoritatea vamală din Finlanda.
Statele Unite discută cu alte țări partenere pentru a înființa o forță maritimă care să protejeze navele din Marea Roșie, a declarat luni consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă. Posibilitatea creării unui nou grup operativ, în afara Grupului Operativ 51 anti-piraterie, deja înființat, vine în urma atacurilor de duminică asupra a două nave comerciale aflate în Marea Roșie. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a menționat, luni, despre existență discuțiilor, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, dar a spus că nu are nimic de anunțat.
Polonia continuă să primească ș sisteme de rachete coreene K239 Chunmoo, cunoscute și sub numele de Homar-K, care au fost achiziționate din Coreea în număr de 288 de unități, montate pe șasiul camionului Jelcz și echipate cu sistemul de control al focului Topaz.
Industria de apărare ucraineană lucrează la o versiune cu rază lungă de acțiune a sistemului de rachete Neptune. Generalul-locotenent Ivan Havriliuk, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, a dezvăluit cea mai recentă realizare a industriei ucrainene de apărare: o nouă versiune terestră a renumitei rachete de croazieră anti-navă Neptune. Această dezvoltare marchează un progres semnificativ în ceea ce priveste modificarea sistemului de rachete Neptune, evidențiind eforturile continue ale Ucrainei în materie de inovare în domeniul apărării.
Ucraina urmează să primească bombe de înaltă precizie cu diametru mic (GLSDB - Ground Launched Small Diameter Bomb) din SUA, livrarea fiind prevăzută pentru 2024. GLSDB, o rachetă cu rază lungă de acțiune, va spori capacitățile militare ale Ucrainei, oferind o rază de lovire de 160 km, depășind caracteristicile pe care le au alte tipuri de muniţii utilizare de ucraineni pe front. Boeing și Saab au adaptat GLSDB pentru lovituri sol-sol, oferind Ucrainei un sistem nou de rachete rentabil și eficient din punct de vedere al costurilor împotriva unei varietăți de ținte. În ciuda întârzierilor, această nouă armă este așteptată cu nerăbdare pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei.
În cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit astăzi, la Washington, cu Secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin.
