Ion Bucur, profesor universitar de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, acum câțiva ani, vorbindu-ne într-un curs despre istoria comunismului de teama pe care statele est și central europene au dezvoltat-o de-a lungul timpului în fața Federației Ruse ne-a pus o întrebare. „Vouă nu v-ar fi frică de cineva care v-a bătut de 12 ori până acum? Nu v-ar fi frică că ar putea să o facă și pentru a 13-a oară?”.
Recunosc că am reflectat ceva timp la vorbele profesorului Bucur. Nu e în niciun caz rusofobie, dar din toate unghiurile din care am privit, răspunsul nu era decât același.
De aici vine și cifra „12” din titlul și subtitlul acestui material. Ducând mai departe analogia profesorului meu, „1” reprezintă ceea ce istoriografia numește Operațiunea Barbarossa, când pe pe 22 iunie 1941 Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică. Împreună cu aliații ei de atunci, inclusiv România.
Dar chiar și acest „1” nu e decât o palidă palmă dată agresorului tău, când un alt agresor deja l-a încolțit. Dacă ne-am fi putut sau nu opri la Nistru e o altă discuție.
Palmă pentru care am plătit scump. Foarte scump: stalinizarea brutală din deceniile de comunism care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, ne-a amintit mereu de la înălțimea Kremlinului, de acea „palmă”.
Comunismul nu doar că ne-a ținut pe loc ori chiar ne-a întors în timp. Comunismul ne-a secat, ne-a distrus valorile, ne-a divizat și aproape ne-a dezumanizat ca societate. Iar ecourile sale încă le mai auzim la 30 de ani de la Revoluție, când cu sângele ce a reprezentat jertfa libertății, a trebuit să rupem blestemul.
Idealurile expansioniste ale impetuoasei Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar chiar și înaintea ei, au afectat grav independența teritoriilor românești. Pamfil Șeicaru a numit emblematic Rusia, într-un editorial, „duşmanul natural" al României.
Așadar, să luăm aminte:
I. - 1739
În războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, Țările Românești au participat la conflict alături de otomani. Ele se aflau sub tutela Imperiului Otoman. În 1739 istoria consemnează prima invazie a rușilor asupra teritoriilor românești. Pe 1 septembrie 1739 Armata țaristă intra în Iași. După încheierea păcii rușii s-au retras. Dar aveau să se mai întoarcă de 11 ori. Din păcate.
II. - 1768
Următoarea invazie are loc în urma războiului ruso-turc din 1768–1774. Armatele împărătesei Ecaterina cea Mare ocupă teritoriile românești. Imperiul Țarist cerea oficial independeța provinciilor românești, dar urmărea în fapt anexarea lor. Războiul se încheie cu înfrângerea umilitoare a Imperiului Otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi era o umilință pentru turci care erau nevoiți să cedeze rușilor mai multe teritorii, inclusiv Crimeea.
III. - 1787
Între 1787 și 1879 are loc un nou război ruso-austro-turc. E important de menționat că după căderea Constantinopolului, care a avut loc pe 29 mai 1453, Imperiul Țarist se erija în continuatorul Bizanțului și al ortodoxiei. Idealul Moscovei era recucerirea Constantinopolului, Istanbulul de azi. În sfârșit, revenind, în această perioadă avem parte de a treia invazie a rușilor în teritoriile românești. Războiul se încheie cu o nouă înfrângere a Imperiului Otoman care a cedat Imperiului Țarist teritoriul ce azi îl cunoaștem sub numele de Transnistria.
IV. - 1806
În cadrul războiului ruso-turc din 1806–1812, trupele țariste au ocupat din nou teritoriile românești. Se întâmpla în 1806 când Imperiul Otoman a ocupat Dalmația și amenința cu o eventuală invazie în Moldova și Țara Romeanscă. Pentru a asigura siguranța frontierelor împotriva lui Napoleon, rușii au mutat un efectiv de 40.000 de ostași în Moldova și Țara Românească.
V. - 1811
Rușii revin în Moldova în 1811. Urmează anul faditic 1812. Ne aflăm încă în „interiorul” războiul ruso-turc din 1806-1812, iar Imperiul Țarist cerea cedarea Moldovei până la Siret! Planurile rușilor au fost încurcate de ofensiva pe care Napoleon Bonaparte o pregătea în Rusia. Astfel, Moscova s-a „mulțumit” cu Basarabia.
În 1812 Imperiul Otoman cedează Basarabia (!?!) Moscovei. Dar nu avea niciun drept asupra unui teritoriu care nu i-a aparținut niciodată.
În acest sens amintim că, din numeroase motive politice și economice pe care nu le vom evoca în acest material, Țările Române nu au fost transformate niciodată în pașalâc turcesc.
Ocupația rusă în Basarabia a fost de o violență extremă în ceea ce privește rusificarea. Mult peste ceea ce Ungaria a făcut în Transilvania. 1812 e practic geneza sentimentelor anti-românești pe care unii basarabeni le au și azi. Un teritoriu pur românesc care a aparținut de drept Principatului Moldovei asupra căruia sabia lui Ștefan cel Mare a vecheat mereu.
În 1918 Basarabia avea să se întoarcă la sânul patriei-mamă, Regatul României. Din păcate pentru scurt timp, o nouă invazie rusă avea să o rupă din nou de noi.
VI. - 1821
Revoluția din 1821, imbold venit în partea Revoluţiei Franceze, care trezise setea de libertate, a dat naștere unei noi invazii a trupelor rusești. Acestea au intrat în teritoriile române ca urmare a răscoalei Eteriei împotriva otomanilor.
VII. - 1828
Ajungem la a 7-a invazie. În 1828 Imperiul Țarist invadează Moldova și Dobrogea. Aici e important să menționăm că în perioada 1829 - 1834 generalul rus Pavel Kiseleff a fost cel care a condus administrația militară rusească a Țării Românești.
E important de precizat acest aspect întrucât guvernatorul rus a fost cu adevărat un reformator. Iar reformele generalului Kiseleff, chiar și sub ocupație, trebuie să recunoaștem, au ajutat la dezvoltarea provinciilor românești. E suficient să menționăm faptul că Regulamentele Organice, un fel de primă Constituție a Țărilor Românești, sunt legate și de numele acestuia. Fapt pentru care un foarte important bulevard bucureștean îi poartă și azi numele.
VIII - 1848
Revoluțiile pașoptiste de la 1848, în Țările Române, sunt înăbușite și de trupele țariste. După o înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, cunoscută în istoriografie sub denumirea de Convenția de la Balta-Liman, înțelegere semnată în 1849, Țările Române erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitate otomană. Însă Moldova era ocupată de trupele ruse din 1848 ca urmare a Revoluției din același an iar în Țara Românească un guvern provizoriu, de scurtă durată, își asumase intervenția comună ruso-otomană.
IX- - 1853
În Războiul Crimeii 1853 - 1856, Rusia invadează din nou teritoriile românești. Ca urmare a înfrângerii în fața Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, al Regatului Sardiniei și Imperiulului Otoman, rușii se văd nevoiți să restituie sudul Basarabiei. Dar își vor lua aproape imediat „revanșa”.
X. - 1877
În războiul ruso-turc 1877–1878 România a intrat în conflict de partea părții ruse. Nici nu avea cum altfel. E ceea ce noi cunoaște ca fiind Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, război condus pentru noi de cel care avea să devină marele rege Carol I al României. Dar rușii și-au urmărit cu perseverență interesul ”eliberării” noastre de sub jugul otoman. Congresul de la Berlin din 1878 a permis Imperiului Rus să anexeze și sudul Basarabiei.
XI. - 1940
Raptul teritorial din 1940. O amintire atât de tristă care a dus la prăbușirea României Mari. În urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, o alianță între naziști și sovietici ce prevedea protocoale secrete semnate de Adolf Htiler și Iosif Vissarionovici Stalin, Regatul României a fost nevoit să cedeze URSS-ului Bucovina de Nord și Basarabia.
Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" (!?!) Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie 1940 tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.
XII. - 1944
În august 1944, în operațiunea Iași-Chișinău, trupele Armatei Roșii au lansat o puternică ofensivă în urma căreia au ocupat România, ținta fiind și câmpurile petrolifere de la Ploiești, atât de necesare Germaniei naziste pentru continuarea războiului.
Cu tancurile sovietice pe teritoriul ei, și în contextul în care conflictul era deja pierdut, Regatul României a ieșit din război și s-a alăturat ulterior puterilor Aliate, acțiune care a salvat în cele din urmă Transilvania aflată sub ocupația trupelor maghiare horthyste.
Rușii spun și azi că a fost o „eliberare” a României, dar eliberarea tancurilor lor ne-a adus sărutul fatal al comunismului. O asemenea „eliberare” încât retragerea trupelor sovietice de pe tertioriul României a avut loc abia în 1958!
Dar sperăm că ne oprim la XII.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Ofensiva militară rusă a atins joi un grad de "intensitate maximă" în estul Ucrainei, unde situaţia este extrem de dificilă, în timp ce Kievul a cerut mai multe arme grele Occidentului şi a denunţat în prealabil orice fel de concesii "pacifiste" faţă de Rusia, iar un viceministru ucrainean al apărării a explicat că preşedintele Vladimir Putin "şi-ar putea salva obrazul" dacă "şi-ar lua tălpăşiţa din Ucraina", relatează Agerpres, care citează AFP şi Unian.
În cadrul unui reportaj realizat în Germania la un centru recent înfiinţat care se ocupă cu coordonarea transferului către Ucraina, de la statele care oferă asistenţă militară, jurnalistul Jack Detsch, de la prestigioasa revistă Foreign Policy, a vorbit despre modul în care a fost rezolvată problema transferului de avioane și elicoptere către Forțele Aeriene Ucrainene.
Polonezii continuă programul complex de înzestrare al forțelor armate. Ministrul Apărării de la Varșovia a anunțat în cursul acestei zile că Polonia a trimis o solicitare către SUA pentru a achiziționa 500 de lansatoare M142 HIMARS.
Un fost comandant de drone tactice în forțele regale ale Marii Britanii a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania despre sistemele de drone Watchkeeper X, propunerea Elbit Systems pentru înzestrarea Armatei române.
Pe contul de Telegram al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au fost postate mai multe fotografii, datate cu 25.05.2022, în care este prezentată fosta vedetă blindată ucraineană Akkerman, capturată de militarii ruși în luna martie, în portul Berdyansk de la Marea Azov.
Forțele Terestre americane (US Army) au experimentat, recent, cum un număr mare de drone interconectate, pot fi controlate de un singur operator aflat la bordul unui elicopter sau la sol.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut joi convorbiri telefonice cu ministrul Afacerilor Externe al Regatului Suediei, Ann Linde şi cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Finlanda, Pekka Haavisto, pe tema procesului de aderare a celor două state la Alianţa Nord-Atlantică, informează MAE.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Rusia a lansat asupra Ucrainei mai multe rachete decât orice altă ţară în oricare alt conflict după al Doilea Război Mondial, record care, potrivit experţilor şi datelor obţinute de revista americană Newsweek, citate de Agerpres, sugerează că Moscova a eşuat în această ofensivă, potrivit EFE.
Producătorul american de tehnică militară aerospațială Raytheon a anunțat pe contul său de Twitter că guvernul polonez a înaintat o scrisoare de intenție guvernului SUA pentru radarul LTAMDS (Lower Tier and Missile Defense Sensor - senzor de nivel inferior și de apărare antirachetă).
Forțele ucrainene au anunțat eliminarea mai multor luptători ceceni din lanțul de conducere, inclusiv a cunoscutului comandant „Tik Tok”.
Germania contrazice Polonia cu privire la angajamentul Berlinului de a oferi polonezilor tancuri Leopard 2 în schimbul tancurilor T-72 pe care Varșovia le-a trimis Ucrainei.
Ankara negociază cu Moscova şi Kiev deschiderea unui coridor prin Turcia pentru exporturile de cereale din Ucraina, a declarat joi, pentru Reuters, un înalt oficial turc, potrivit Agerpres.
Generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcţiei informare şi relaţii publice din cadrul Ministerului Apărării Naționale, a vorbit despre urgentarea achiziționării celei de-a doua și a treia escadrilă de F-16 Fighting Falcon, precizând că obiectivul final încă de la început a fost înzestrare cu F-35 Lightning II, aeronave de generația a V-a.
La București a avut loc la finalul săptămânii trecute cea mai mare expoziție de tehnică militară din Europa de Est. Au expus tehnică giganți mondiali din industria de apărare, dar au fost prezente și companii românești.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă cu veto la aderarea Finlandei şi Suediei în NATO, în plină criză ucraineană, scrie Agerpres, care citează AFP.
Grecia va preda Statelor Unite petrolul iranian transportat de petrolierul Lana confiscat în Grecia la mijlocul lui aprilie la cererea justiţiei americane, a făcut cunoscut miercuri poliţia portuară elenă, decizie care a suscitat un viu protest al Teheranului, notează Agerpres, care citează AFP.
Un parașutist militar român a murit în urma unui accident la Boboc în timpul manevrelor de aterizare.
Parlamentul rus a adoptat miercuri legea care elimină limita de vârstă pentru înrolarea în armată, în plină ofensivă a trupelor ruse în Ucraina, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.
Premierul slovac Eduard Heger a declarat miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, că Ucraina ''trebuie să câştige'' războiul pornit împotriva ei de Rusia, iar, ''dacă Ucraina pierde, Slovacia este următoarea'', relatează agenţia Agerpres, care citează EFE şi postul CNN.
Exercițiul medical interinstituțional MASCAL 22 s-a desfășurat, între 16 și 25 mai, succesiv, în Baza militară 99 Deveselu și în Bazele aeriene 85 „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”, din Bacău, și 57 Mihail Kogălniceanu.
În urmă cu două zile, Statul Major al Forţelor Armate Ucrainene preciza că pierderile grele înregistrate de ruşi, mai ales la capitolul tehnică militară, determină armata rusă să scoată din depozite vechile tancuri T-62. Azi, analiştii militari ucraineni vin cu noi precizări şi spun că forţele ruse de ocupaţie vor să desfăşoare un întreg batalion de tancuri T-62M în apropierea unui oraş din Peninsula Crimeea
Două aeronave britanice Typhoon (Eurofighter Typhoon FGR.4) au zburat, ieri după-amiază, în spațiul aerian românesc din zona Deltei Dunării.
Luptele cu forţele ruse au ajuns la periferia Severodoneţk, oraş din estul Ucrainei, unde situaţia este "extrem de dificilă", a anunţat miercuri guvernatorul ucrainean al regiunii, Serhii Gaidai, citat de AFP, în timp ce miliţiile proruse din autoproclamata 'republică populară' Lugansk, care luptă împreună cu armata rusă în regiunea Donbas, s-au grăbit să anunţe că oraşul Severodoneţk a fost încercuit "operaţional", potrivit Agerpres, care citează EFE și Interfax.
Rusia se va asigura că drepturile fostului preşedinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, reţinut marţi la Chişinău pentru trădare şi corupţie, vor fi respectate, a declarat miercuri ministrul-adjunct al afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Andrei Rudenko, informează AFP, conform Agerpres.
Kanamat Botashev, un general-maior în rezervă din Forțele Aeriene Ruse, și-a pierdut viața când aeronava de atac la sol Su-25 pe care o pilota a fost lovită de o rachetă Stinger, potrivit serviciului BBC în limba rusă, care a contactat trei dintre foștii subordonați ai lui Botashev.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Tass și dat publicității pe 25.05.2022, directorul general al Institutului radiotehnic Academician A.L. Mints din Rusia, Yuri Anoshko, a declarat că o stație radar de tip Podsolnukh ar putea acoperi apele Mării Negre, în vederea detectării navelor și mijloacelor aeriene ale adversarului.
Republica Moldova are o şansă ''istorică'' de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters.
În locul avioanelor MiG-29, Polonia a oferit Ucrainei un stoc uriaș de piese de schimb și muniţie pentru acest tip de aeronave care se află şi în serviciul Forţelor Aeriene Ucrainei, a precizat cotidianul polonez Onet. Nu este o noutate că Ucraina a primit piese de schimb pentru avioanele sale MiG-29, deoarece această informaţie a fost comunicată oficial, luna trecută, chiar de către purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, dar este o confirmare a presupunerilor făcute anterior că Polonia ar fi ţara care a făcut această donaţie.
Forţele ruse au lansat miercuri o ofensivă în mai multe oraşe din estul Ucrainei, folosind obuze de mortier care au ucis civili şi au distrus mai multe locuinţe, au anunţat oficialităţile ucrainene, în contextul în care armata rusă îşi concentrează atacul asupra regiunii Donbas, relatează Agerpres, care citează Reuters şi DPA.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
Potrivit informațiilor publicate de site-ul ziarului polonez "The wPolityce", Polonia poartă discuții cu Germania și Coreea de Sud pentru a înlocui tancurile T-72 donate Ucrainei cu tancuri germane Leopard 2 și sud-coreene K2 Black Panther.
