Despre tragedia românilor din Nordul Bucovinei se vorbește prea puțin. Cu excepția istoricilor, puțină lume mai comemorează azi Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit peste 3.000 de români care intenționau, pașnic, să treacă granița în România.
Copii, femei, bătrâni, toți secerați în poiana de la Fântâna Albă, au fost îngropați în gropi comune de către trupele lui Stalin.
Dar până să ajungem la tragedia de la Fântâna Albă, e necesar să trecem rapid în revistă contextul istoric al acelor vremuri. Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
Este important de subliniat faptul că ultimatumul sovieticilor era o consecință a infamului Pact Ribbentrop-Molotov și mai cu seamă a anexelor secrete prin care Hitler și Stalin, pe atunci aliați, își împărțeau Europa.
Imediat după ocuparea teritoriilor românești, sovieticii au instaurat un regim de teroare asupra populației românești, teroare orchestrată de NKVD. Cei care reușeau să ajungă în România, erau extenuați, înfometați și treceau granița mai mult morți.
La 6-7 februarie 1941 are loc Masacrul de la Lunca. În luna ianuarie a aceluiași an, aproximativ 100 de perosoane din satul Mahala au reușit să treacă granița din Bucovina de Nord în România, fapt care i-a încurajat o lună mai târziu pe alte sute de români ce au procedat la fel.
Astfel că, pe 6-7 februarie 1941, în jur de 450 de români s-au îndreptat spre granițele patriei mamă. Doar că, probabil fiind avertizați de cineva chiar din rândul românilor, sovieticii îi așteptau la graniță, tactică folosită și două luni mai târziu la Fântâna Albă. Au fost secerați fără milă de mitralierele sovietice.
Nu cunoaștem din păcate numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă. Documentele se află în arhivele fostului KGB și, fără nicio surpriză, Rusia nu oferă accesul la ele.
Știm însă, potrivit estimărilor, că peste 3.000 de români s-au îndreptat spre granița țării din Bucovina de Nord la 1 aprilie 1941. Printre ei se afla și Gheorghe Sidoreac, atunci în vârstă de 17 ani. În excelentul și cutremurătorul documentar „Masacrul de la Fântâna Albă”, al Luciei Hossu-Longin, în 2015, pe atunci în vârstă de 91 de ani, Sidoreac își amintește că în momentul în care a ieșit pe uliță erau mii de oameni care se pregăteau să meargă spre graniță.
Grupurile de români veneau din satele Cupca, Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus și au pornit spre Suceveni unde au făcut joncțiunea cu alte mase care veneau din Carapciu, Iordănești, Ropcea, Mihuceni, Trestiana.
În total, localnicii din 43 de comune participau la manifestație. Coloana se întindea pe 2 kilometri, iar oamenii, îmbărcați în porturi naționale, purtau cruci și naframe albe în semn de pace. Pentru a transmite că nu doresc decât repatrierea, în fruntea coloanei se afla tricolorul.
De la Suceveni până la graniță, la Fântâna Albă, erau aproximativ 9 kilometri.
Convoiul românesc a fost condus de grăniceri sovietici călare care au încercat de mai multe ori să oprească mulțimea, însă fără succes. Sovieticii au încercat chiar să demoleze podul peste Siret, dar românii au reușit să treacă și se îndreptau spre graniță.
La Fântâna Albă unitățile sovietice săpau tranșee în care vor adăposti unitățile de luptă dotate cu mitraliere, unități care urmau să îi împuște pe cei care soseau.
După ce au traversat pădurea, românii mai aveau mai puțin de 3 kilometri până la graniță. Ajunși în poiană, mitralierele sovietice erau ațintite asupra lor.
Gheorghe Sidoreac își amintește că întâi sovieticii au tras foc de avertisment, dar oamenii erau convinși că nu vor deschide focul asupra lor. Din păcate s-au înșelat.
„Întâi au tras in sus. Oamenii au luat batiste albe și le-au fluturat (n.a. - în semn de pace). Au tras apoi, două glonte m-au lovit... Unul în mâna în care țineam batista. Eu am picat. Cât timp au tras mitralierele nu pot să vă spun. Dar au tras de la mâini în jos. Cine fugea era împușcat, trăgeau și la picioare. Când m-am trezit, nu șitu când, eram împușcat și în piept. Vai ...ce era în jur..(...) Erau oameni secerați de mitralieră. Din pântece ieșea sânge. Și prin gură.. Oamenii se trăgeau ... încercau să meagă înainte. Jale era”, își amitește printre lacrimi Gheorghe Sidoreac în documentarul Luciei Hossu-Longin.
Gheorghe Sidoreac a supraviețuit datorită vărului său care l-a ajutat și cu care a reușit să se ascundă în pădure. Dar soldații sovietici mergeau pe firul coloanei și cei care încercau să fugă sau erau răniți erau împușcați.
Mulți au încercat să se salveze aruncându-se în Siret, dar și-au pierdut viața în apele învolburate ale râului. Cei rămași în pădure, care s-au ascuns, au fost vânați de sovietici întreaga noapte.
Morții - bătrâni, copii, femei - au fost îngropați în patru gropi comune săpate de sovietici. Dealul a fost arat și a fost plantată o pădure de molizi pe locul masacrului. Timp de 50 de ani, nimeni nu a vorbit de masacrul de la Fântâna Albă.
A urmat repercusiunea sovietică. Trupele lui Stalin arestau rudele celor masacrați la Fântâna Albă. Românii arestați au fost închiși la Comandamentul Grănicerilor din Hliboca și mai apoi transferați la NKVD-ul din Cernăuți.
Toți cei care aveau vreo legătură cu cele petrecute la Fântâna Albă au fost îmbarcați în vagoane de marfă, în gara din Pătrăuți și mai apoi deportați.
Potrivit datelor păstrate in arhive și citate de Lucia Hossu-Longin în „Masacrul de la Fântâna Albă”, deportaților le-au fost repartizate 340 de vagoane pentru vite. Deportările au fost efectuate de NKVD.
Spre exemplu, din raionul Adâncata Hliboca, raion cu populație predominant românească, de unde a pornit mașul din 1 aprilie 1941, au fost ridicați 2.290 de oameni din care 619 femei și 781 copii. În total, în Bucovina de Nord au fost zeci de mii de deportați, din care s-au mai întors doar câteva sute după război.
Au murit peste 1 milion de bucovineni români în intervalul 1940 - 1960.
Nu se cunoaște numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă întrucât nimeni nu a avut încă acces la documentele secretizate ale NKVD-ului iar Rusia nu recunoaște nici azi masacrul românilor de către trupele sovietice.
„Am căpătat așa o frică că nu m-am mai dus acolo. Și acum dacă vorbesc îmi e frică de tragedia asta care a fost atunci” - Gheorghe Sidoreac, supraviețuitor al Masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Sursă: „Masacrul de la Fântâna Albă” realizat de Lucia Hossu-Longin, în parteneriat cu Institutul Cultural Român
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), susţine că economia rusă s-a prăbuşit în secolul XX din cauza faptului că Rusia "a hrănit" timp de 70 de ani republicile URSS, care au ieşit în 1991 din componenţa Uniunii Sovietice.
Veteranii de război britanici şi-au exprimat sâmbătă dezamăgirea în legătură cu ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, într-un mesaj video proiectat pe Stâncile Albe de la Dover, pe coasta engleză, în apropiere de Franţa, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze bază militară de la Deveselu, dar trebuie ţinut cont de principiul reciprocităţii, noi avem dreptul să cerem să vizităm baze de rachete ruseşti.
Agenția de presă bulgară BTA precizează, citând compania americană Lockheed Martin, că Bulgaria urmează să primească mai multe simulatoare de zbor pentru cea mai nouă configuraţie a avioanelor de vânătoare F-16 în vederea antrenării piloţilor militari bulgari.
Premierul croat Andrej Plenkovic a calificat joi drept ruşinoase şi scandaloase recentele declaraţii ale preşedintelui ţării, Zoran Milanovic, care a acuzat SUA şi UE că sunt responsabile pentru criza dintre Rusia şi Ucraina, ţară pe care şeful statului croat a descris-o ca fiind una dintre cele mai corupte din lume şi s-a împotrivit unei eventuale aderări a ei la NATO.
Potrivit unor surse oficiale guvernamentale, consultate de postul de radio Europa FM, România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri de SUA și NATO Rusiei, la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la sistemul antibalistic de la Deveselu.
În ultimele 24 de ore, pe reţelele de socializare, a fost publicată o imagine în care se poate observa epava un avion de luptă F-35C plutind pe apă – se presupune că ar fi aeronava despre care Marina SUA a spus la începutul acestei săptămâni ca a fost implicată într-un accident aviatic care a avut loc în Marea Chinei de Sud.
Înainte de a transmite Kremlinului răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, una dintre acestea fiind efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia.
Forțele Armate Maghiare au derulat procedura de primire a primului obuzier german autopropulsat Panzerhaubitze 2000 (calibru 155 mm), produs de grupul industrial german Krauss-Maffei Wegmann (KMW), a precizat cotidianul maghiar Portfolio, făcând trimite la declaraţiile lui Gáspár Maróth, însărcinatul guvernamental responsabil pentru coordonarea dezvoltării forţelor militare şi a industriei militare ungare.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă cu ministrul forțelor armate din Franța, Florence Parly, despre programul „Corveta multifuncțională” unde francezii de la Naval Group au fost desemnați câștigători încă din 2019 pentru construirea a patru corvete Gowind 2500, dar nu s-a ajuns la un consens iar contractul nu a fost semnat.
Oficialii SUA și NATO au transmis separat, miercuri seara, guvernului rus noile seturi de propuneri pentru a rezolva problemele de securitate din Europa, respingând în același timp cererea Rusiei ca Alianța să închidă pentru totdeauna ușa Ucrainei.
Ministrul francez al Forţelor Armate, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că Franţa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.
Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, vicepremier, a reiterat miercuri apelul Chişinăului către Federaţia Rusă de a-şi retrage trupele din Transnistria, apreciind că exerciţiile efectuate la 25 ianuarie de către Grupul Operaţional al Trupelor Ruse (GOTR) ce staţionează în regiunea transnistreană contravin legislaţiei republicii şi tensionează şi mai mult situaţia regională, relatează Ziarul Naţional din Chişinău.
Ministerul ceh al Apărării a anunțat miercuri, 26 ianuarie, că în următoarele zile va oferi Ucrainei o donație militară constând în 4.000 de proiectile de artilerie, în contextul amenințării cu care se confruntă Kievul în relația cu Rusia
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Trecând peste criticile privind achiziția de avioane F-16 Fighting Falcon second hand a României, situația pe piața internațională ne demonstrează că Bucureștiul a făcut totuși o afacere foarte bună în momentul în care a ales F-16 norvegiene.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate.
NATO ''întinde din nou mâna'' Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ''se pregăteşte şi pentru ce e mai rău'', a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, citând AFP.
În cursul zilei de joi, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, împreună cu Florence Parly, ministrul francez al Forțelor Armate, la sediul MApN, vor susține o declarație de presă comună. Desigur că toate privire se duc către programul „Corveta multifuncțională” unde francezii de la Naval Group au fost desemnați câștigători încă din 2019 pentru construirea a patru corvete Gowind 2500, dar nu s-a ajuns la un consens iar contractul nu a fost semnat.
Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat miercuri că Statele Unite au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO, relatează Reuters şi AFP.
Ambasada Statelor Unite la Kiev le-a cerut miercuri cetăţenilor americani să se pregătească imediat de plecare din Ucraina, transmite Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au fost decise mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român. De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă.
Șase avioane de luptă americane F-15 au aterizat miercuri la bazele aeriene Ämari din nordul Estoniei pentru a participa la exercițiul militar Astute Protector. Scopul principal al avioanelor de luptă F-15 este de a sprijini Misiunea NATO de Poliție Aeriană din statele baltice, la care participă în prezent şi avioane de luptă F-16 alae Forțelor Aeriene Belgiene.
Ministrul indonezian al apărării, Prabowo Subianto, a declarat recent că negocierile legate de cumpărarea avioanelor de luptă Rafale din Franța s-au finalizat și nu a mai rămas decât „activarea contractului”.
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat miercuri că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict cu Rusia atât timp cât Kievul va continua să nu respecte drepturile minorităţii maghiare. Pe lângă aceste declaraţii, Szijjarto a precizat că Ungaria susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, precizează agenţia EFE.
Departamentul asigurare informațională din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) a anunțat că, pe 26.01.2022, peste 20 de nave de luptă au ieșit din punctele de dislocare permanentă de la Sevastopol și Novorossiysk pentru participarea la o serie de exerciții ce vor fi executate în acvatoriul Mării Negre.
General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), vine la DefenseRomania unde va aborda situația privind starea Armatei României și înzestrarea forțelor armate în contextul sensibil de securitate din regiunea Mării Negre.
Programul de cercetare pentru JLTV al Armatei SUA a început în anul 2005, aprobat oficial în 2006, şi finalizat în 2015 – anul în care compania Oshkosh Corporation a fost selectată să producă o nouă generaţie de vehicule tactice pentru militarii americani şi nu numai. Acum, compania Oshkosh, sepecializată în dezvoltarea de vehicule militare tactice, a prezentat o versiune hibridă a Joint Light Tactical Vehicle, numită eJLTV, iar Armata SUA este aşteptată să plaseze primele comenzi.
Președintele Croației, Zoran Milanović, a generat ieri un val de reacții în presa națională, după ce a declarat că țara sa își va retrage trupele din forțele NATO din Europa de Est dacă va exista o escaladare a tensiunilor cu Rusia din cauza Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că desfăşurarea de avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, continuă. Potrivit Moscovei, aceste aeronave vor participa la exerciţiile militare comune ruso-belarus "Allied Resolve 2022".
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research, citat de agenția națională de presă Agerăres.
Negocierile pentru aderarea mai multor state la OCDE, inclusiv România, au fost anunțate. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă unul din cele mai prestigioase foruri internaționale.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a fost întrebat dacă se va lua în calcul „reactivarea rezerviștilor”, în contextul tensiunilor din Ucraina.
În perioada 25-26.01.2022, Rusia a anunțat alertarea succesivă a structurilor de la linia de contact cu statele membre NATO, pentru desfășurarea unor verificări asupra nivelului de pregătire pentru luptă al trupelor. După Regiunea Militară Vest și Regiunea Militară Sud, a fost activată și ultima verigă de la frontierele Occidentale ale Rusiei, respectiv Flota de Nord.
