Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ, 1 aprilie 1941 | Tragedia miilor de români secerați de mitralierele sovietice
01 apr, 15:37
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Foto: Masacrul de la Katyn, ce amintește de masacrul de la Fântâna Albă, ambele organizate de trupele sovietice
EXCLUSIV

Despre tragedia românilor din Nordul Bucovinei se vorbește prea puțin. Cu excepția istoricilor, puțină lume mai comemorează azi Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit peste 3.000 de români care intenționau, pașnic, să treacă granița în România.

Copii, femei, bătrâni, toți secerați în poiana de la Fântâna Albă, au fost îngropați în gropi comune de către trupele lui Stalin.

 

Un scurt context istoric

 

G Ad:

Dar până să ajungem la tragedia de la Fântâna Albă, e necesar să trecem rapid în revistă contextul istoric al acelor vremuri. Pe 26 iunie 1940,  ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.

Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.

Este important de subliniat faptul că ultimatumul sovieticilor era o consecință a infamului Pact Ribbentrop-Molotov și mai cu seamă a anexelor secrete prin care Hitler și Stalin, pe atunci aliați, își împărțeau Europa. 

Imediat după ocuparea teritoriilor românești, sovieticii au instaurat un regim de teroare asupra populației românești, teroare orchestrată de NKVD. Cei care reușeau să ajungă în România, erau extenuați, înfometați și treceau granița mai mult morți.

 

Masacrul de la Lunca, un preambul al tragediei de la Fântâna Albă

 

La 6-7 februarie 1941 are loc Masacrul de la Lunca. În luna ianuarie a aceluiași an, aproximativ 100 de perosoane din satul Mahala au reușit să treacă granița din Bucovina de Nord în România, fapt care i-a încurajat o lună mai târziu pe alte sute de români ce au procedat la fel.

Astfel că, pe 6-7 februarie 1941, în jur de 450 de români s-au îndreptat spre granițele patriei mamă. Doar că, probabil fiind avertizați de cineva chiar din rândul românilor, sovieticii îi așteptau la graniță, tactică folosită și două luni mai târziu la Fântâna Albă. Au fost secerați fără milă de mitralierele sovietice.

 

Masacrul de la Fântâna Albă, 1 aprilie 1941

 

Nu cunoaștem din păcate numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă. Documentele se află în arhivele fostului KGB și, fără nicio surpriză, Rusia nu oferă accesul la ele.

Știm însă, potrivit estimărilor, că peste 3.000 de români s-au îndreptat spre granița țării din Bucovina de Nord la 1 aprilie 1941. Printre ei se afla și Gheorghe Sidoreac, atunci în vârstă de 17 ani. În excelentul și cutremurătorul documentar „Masacrul de la Fântâna Albă”, al Luciei Hossu-Longin, în 2015, pe atunci în vârstă de 91 de ani, Sidoreac își amintește că în momentul în care a ieșit pe uliță erau mii de oameni care se pregăteau să meargă spre graniță.

Grupurile de români veneau din satele Cupca, Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus și au pornit spre Suceveni unde au făcut joncțiunea cu alte mase care veneau din Carapciu, Iordănești, Ropcea, Mihuceni, Trestiana.

În total, localnicii din 43 de comune participau la manifestație. Coloana se întindea pe 2 kilometri, iar oamenii, îmbărcați în porturi naționale, purtau cruci și naframe albe în semn de pace. Pentru a transmite că nu doresc decât repatrierea, în fruntea coloanei se afla tricolorul.

De la Suceveni până la graniță, la Fântâna Albă, erau aproximativ 9 kilometri.

 

Rușii au premeditat masacrul și au săpat tranșee 

 

(w670) Fântâna

Convoiul românesc a fost condus de grăniceri sovietici călare care au încercat de mai multe ori să oprească mulțimea, însă fără succes. Sovieticii au încercat chiar să demoleze podul peste Siret, dar românii au reușit să treacă și se îndreptau spre graniță.

La Fântâna Albă unitățile sovietice săpau tranșee în care vor adăposti unitățile de luptă dotate cu mitraliere, unități care urmau să îi împuște pe cei care soseau.

După ce au traversat pădurea, românii mai aveau mai puțin de 3 kilometri până la graniță. Ajunși în poiană, mitralierele sovietice erau ațintite asupra lor.

Gheorghe Sidoreac își amintește că întâi sovieticii au tras foc de avertisment, dar oamenii erau convinși că nu vor deschide focul asupra lor. Din păcate s-au înșelat.

„Întâi au tras in sus. Oamenii au luat batiste albe și le-au fluturat (n.a. - în semn de pace). Au tras apoi, două glonte m-au lovit... Unul în mâna în care țineam batista. Eu am picat. Cât timp au tras mitralierele nu pot să vă spun. Dar au tras de la mâini în jos. Cine fugea era împușcat, trăgeau și la picioare. Când m-am trezit, nu șitu când, eram împușcat și în piept. Vai ...ce era în jur..(...) Erau oameni secerați de mitralieră. Din pântece ieșea sânge. Și prin gură.. Oamenii se trăgeau ... încercau să meagă înainte. Jale era”, își amitește printre lacrimi Gheorghe Sidoreac în documentarul Luciei Hossu-Longin.

 

Cei care au supraviețuit masacrului au fost vânați de sovietici

 

Gheorghe Sidoreac a supraviețuit datorită vărului său care l-a ajutat și cu care a reușit să se ascundă în pădure. Dar soldații sovietici mergeau pe firul coloanei și cei care încercau să fugă sau erau răniți erau împușcați. 

Mulți au încercat să se salveze aruncându-se în Siret, dar și-au pierdut viața în apele învolburate ale râului. Cei rămași în pădure, care s-au ascuns, au fost vânați de sovietici întreaga noapte.

Morții - bătrâni, copii, femei - au fost îngropați în patru gropi comune săpate de sovietici. Dealul a fost arat și a fost plantată o pădure de molizi pe locul masacrului. Timp de 50 de ani, nimeni nu a vorbit de masacrul de la Fântâna Albă.

 

Repercusiunea sovietică

 

A urmat repercusiunea sovietică. Trupele lui Stalin arestau rudele celor masacrați la Fântâna Albă. Românii arestați au fost închiși la Comandamentul Grănicerilor din Hliboca și mai apoi transferați la NKVD-ul din Cernăuți.

Toți cei care aveau vreo legătură cu cele petrecute la Fântâna Albă au fost îmbarcați în vagoane de marfă, în gara din Pătrăuți și mai apoi deportați.

Potrivit datelor păstrate in arhive și citate de Lucia Hossu-Longin în „Masacrul de la Fântâna Albă”, deportaților le-au fost repartizate 340 de vagoane pentru vite. Deportările au fost efectuate de NKVD.

Spre exemplu, din raionul Adâncata Hliboca, raion cu populație predominant românească, de unde a pornit mașul din 1 aprilie 1941, au fost ridicați 2.290 de oameni din care 619 femei și 781 copii. În total, în Bucovina de Nord au fost zeci de mii de deportați, din care s-au mai întors doar câteva sute după război.

Au murit peste 1 milion de bucovineni români în intervalul 1940 - 1960. 

Nu se cunoaște numărul exact al celor masacrați la Fântâna Albă întrucât nimeni nu a avut încă acces la documentele secretizate ale NKVD-ului iar Rusia nu recunoaște nici azi masacrul românilor de către trupele sovietice.

Am căpătat așa o frică că nu m-am mai dus acolo. Și acum dacă vorbesc îmi e frică de tragedia asta care a fost atunci” - Gheorghe Sidoreac, supraviețuitor al Masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Sursă: „Masacrul de la Fântâna Albă” realizat de Lucia Hossu-Longin, în parteneriat cu Institutul Cultural Român

(w670)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play
Proiect educațional despre istoria României, în sprijinul românilor din Ucraina și Serbia
Asasinarea lui Nicolae Iorga de un comando de legionari. Mareșalul Ion Antonescu a preferat să se uite în altă parte
Nicolae Ceaușescu, la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989
EXCLUSIV
Congresul al XIV-lea: Ultima șansă a lui Ceaușescu de a ieși la pensie. 'Când o face plopul mere şi răchita micşunele'
75 de ani de la deschiderea Procesului de la Nürnberg
76 de ani de la eliberarea Clujului de sub ocupația horthystă
Bătălia de la Oarba de Mureș, o tragedie pentru Armata română - 'Katyn-ul românesc'. Mărturisiri: 'Ne era milă cum vă omoram'
Epava unei nave naziste ar putea deţine cheia pentru găsirea comorilor din Salonul de Chihlimbar
Epava submarinului USS Grenadier, descoperită după 77 de ani
Crucişător nazist, descoperit în largul Norvegiei, la 80 de ani după ce a fost scufundat
Radu Tudor, despre Primăvara de la Praga: Serviciile militare ale României aveau informații despre o invazie militară sovietică în '68
Rusia se spală pe mâini. Proiect pentru anularea condamnării pactului Ribbentrop-Molotov, revocând astfel o decizie istorică a Sovietului Suprem
A murit Nina Andreeva, opozantă a perestroikăi și cea care a organizat excluderea lui Gorbaciov din PCUS
EXCLUSIV
Eroii uitați ai României: Pilotul militar Horia Agarici, 'Salvatorul Constanței', care a doborât trei avioane sovietice într-o singură bătălie
Bucureșteni în genunchi după anunțul oficial cu privire la cedarea Basarabiei către URSS în 1940
EXCLUSIV
28 iunie 1940, cedarea Basarabiei. Și totuși, dacă Armata română ar fi opus rezistență sovieticilor?
Bătălia de la Tighina: Forțele moldovenești au rezistat eroic, dar nu au putut face față bombardamentelor Rusiei
Israelul dezvăluie noi detalii ale operațiunii în care Adolf Eichmann a fost capturat de serviciile israeliene
EXCLUSIV
După moartea lui Stalin: Cum a preluat Hrușciov puterea și a învins în cuibul de vipere al Kremlinului
Parlamentul a decis: Unirea Transilvaniei cu Regatul României va fi sărbătorită. 4 Iunie - Ziua Tratatului de la Trianon
EXCLUSIV
8 sau 9 Mai? De ce Rusia și Occidentul sărbătoresc la date diferite victoria împotriva Germaniei naziste
Ţările baltice au condamnat tentativele Rusiei de "falsificare a istoriei"
Trump și Putin, declarație comună rară care marchează întâlnirea US Army cu Armata Roșie în 1945
Red Army, Photo source: center for Strategic Assessment and Forecasts
EXCLUSIV
Invaziile Rusiei în teritoriile românești. De la Imperiul Țarist la URSS: 12-1
Ambasada României la Moscova a întocmit lista nominală a românilor deportați și uciși de sovietici între 1941-1956
Foto: Masacrul de la Katyn, ce amintește de masacrul de la Fântâna Albă, ambele organizate de trupele sovietice
EXCLUSIV
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ, 1 aprilie 1941 | Tragedia miilor de români secerați de mitralierele sovietice
„Sfatul Țării”, care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Regatul României
EXCLUSIV
UNIREA Basarabiei cu România, 27 martie 1918: Decizia „Sfatului Țării” - „De azi și înainte și pentru totdeauna”
Adolf Eichmann, în timpul procesului
EXCLUSIV
Adolf Eichmann | Capturarea și răpirea 'arhitectului' Soluției Finale, printre cele mai notabile succese ale Mossadului
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al URSS, arestat după Puciul din August împotriva lui Gorbaciov
Kuzmin: 'Armata Roșie a luptat nu pentru cucerirea României, ci pentru eliberarea ei'. Ambasadorul rus uită de Pactul Ribbentrop-Molotov
A murit spionul rus Aleksei Botian, care conform propagandei Rusiei a 'salvat' Cracovia de la distrugere
Polonia și Rusia, în plin 'război' diplomatic pe tema celui de-al Doilea Război Mondial. Rușii vorbesc de 'eliberare', dar uită de Katyn

Ştiri Recomandate

Generalul Marian Hăpău, șeful serviciului de informații al Armatei, trecut în rezervă la împlinirea vârstei. Alți doi generali au trecut și ei în rezervă
Sky Warden MBDA, prezentat la Eurosatory 2022, Paris, Franța. Foto: DefenseRomania
EXCLUSIV
România s-a interesat în trecut de sisteme de contracarare a dronelor. Laserul HELMA-P și drona „Hit to Kill”, soluții inovatoare ale MBDA 
Batalionul ucrainean ''Șaman'' din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale a mutat lupta dincolo de graniţă, în Rusia
Statele Unite intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina
Cehia va renunța la leasingul pentru Gripen și e pe punctul să decidă dacă achiziționează sau nu avioane F-35 Lightning II
Forţele ruse îşi intensifică ofensiva în Ucraina | Armata ucraineană: Ruşii bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk
Ucraina vrea un răspuns coordonat cu R. Moldova în fața amenințărilor Rusiei. Maia Sandu admite că Moldova e „fragilă și vulnerabilă”
Industria germană de apărare este gata să vândă 100 de obuziere PzH 2000 către Ucraina, dar decizia stă în pixul Berlinului
Jens Stoltenberg: NATO va ridica la peste 300.000 efectivul forţelor cu nivel de reacţie ridicat
Ministrul ucrainean al Apărării: Partea europeană a Federației Ruse ar trebui să fie demilitarizată
Biden a anunțat finanțare din partea SUA pentru dezvoltarea de către România a reactoarelor modulare mici
Ce se află în spatele „NATO din Orientul Mijlociu” și al rețelei de apărare antirachetă cu Israelul?
După ce a desființat unitățile de tancuri, Infanteria Marină a SUA vrea să renunțe și la „zeul războiului” – artileria
Franța pune sub semnul întrebării acțiunile Turciei în NATO. Ankara trebuie să decidă dacă vrea să întărească Alianța sau e împotriva ei
În timp ce avansează în estul Ucrainei, forțele ruse au lansat în această dimineață rachete și către Kiev
Pentru prima dată de la începerea conflictului, ministrul rus al apărării a inspectat trupele din Ucraina
Ca să evite apărarea antiaeriană ucraineană, avioanele de luptă ruse zboară atât de jos încât se autodistrug
Rușii au intrat în faza finală a testelor submarinului Belgorod, primul purtător de drone nucleare Poseidon
Geoană deplânge tehnica veche a Armatei române și dă exemplul Poloniei: România va trebui să recupereze decalajul din trecut
Rusia va moderniza avioanele Su-25 ale Belarusului și îi va livra sisteme Iskander capabile să transporte încărcătură nucleară
Controverse în SUA privind renunțarea sau modernizarea F-22. Forțele Aeriene vor să renunțe la 33 de avioane, Congresul refuză
Câștigarea orașului Severodonețk este importantă mai mult pentru imaginea Rusiei decât pentru economia războiului
Puternici în atac, slabi în apărare. Războiul cu Ucraina a devoalat marile probleme ale Flotei ruse din Marea Neagră
Scenarii în Rusia. Dmitri Medvedev susține că R. Moldova dorește crearea României Mari pentru a adera mult mai repede la UE
Marea Britanie se teme că Ucraina va fi obligată să încheie cu Rusia o „pace rea”
Pe fondul tensiunilor din regiune, Rusia și-a scos în poligoane Spetsnaz - trupele speciale din Kaliningrad
Schimbare de ștafetă la comanda Forțelor Aeriene americane din Europa într-un moment delicat pentru soarta bătrânului continent
Sistem portabil de tip MANPADS Mistral, produs de MBDA, în dotarea Norvegiei. Sursă foto: Defence View
EXCLUSIV
Două state au anticipat invazia rusă în Ucraina și au comandat Mistral 3. România are și ea posibilitatea de a achiziționa sistemele
Putin crede că Ucraina „va deveni o semi-colonie”. Poziții contradictorii în Rusia după decizia UE privind candidatura R. Moldovei și Ucrainei
Ucraina, contract cu compania germană Diehl Defence pentru achiziționarea sistemului IRIS-T SL
Rușii au facut din Insula Șerpilor o bază militară pentru înlocuirea crucișătorului Moskva
Se dau lupte grele în regiunea Lugansk. Trupele ruse au ocupat o localitate la sud de oraşul Lisiceansk
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro