Poți descărca aplicația:
''Chiar în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina şi în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă'', afirmă Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.
Uniunea Sovietică şi Germania ''... au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est'', semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.
''Sunteţi siguri că este autentic ? Pare a fi o copie'', a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziţiei.
Documentul, cunoscut şi ca ''Pactul Communazi'' (asociere a termenilor ''comunism'' şi ''nazism''), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.
Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.
''Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia'', spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului Memorial.
Totuşi, publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetăţenilor ruşi să-şi modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele îşi susţin cu şi mai multă înverşunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruşi.
''Uniunea Sovietică are aceeaşi responsabilitate ca şi Germania pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial'', insistă Nikita Petrov.
Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.
''Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala'', susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.
El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.
Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ''istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deşi protocolul este o încălcare a dreptului internaţional''. ''Rusia nu doreşte să recunoască această crimă internaţională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerinţa în Ucraina'', adaugă el.
Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.
Însă mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.
''Noi, ruşii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei'', deplânge Nikita Petrov.
Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde ''spaţiul vital''.
Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizaţia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marş între ambasadele celor trei state baltice, ţări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forţată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.
Explozia unei informații de la Otawa a lăsat lumea întreagă mută. Șeful civil al celui mai important centru de profile cibernetic și contraspionaj cyber din Canada, aflat sub directa comandă a biroului Primului Ministru canadian, este oficial acuzat de acțiuni aflate sub incidența legilor de trădare națională.
Un înalt responsabil militar iranian a avertizat duminică Statele Unite că bazele şi navele lor din regiune se află în raza de acţiune a rachetelor iraniene, relatează Reuters.
China și Thailanda au semnat un acord prin care o companie chineză de construcții navale va construi o navă de război de tip platformă de aterizare Type 071E (LPD) pentru Forţele Navale ale Thailandeze, o mișcare care arată o cooperare aprofundată în domeniul comerțului cu arme între cele două țări, a declarat un expert militar chinez.
Preşedintele american, Donald Trump, a condamnat sâmbătă atacul cu drone împotriva a două instalaţii petroliere din Arabia Saudită, în cursul unei discuţii telefonice cu prinţul moştenitor saudit, Mohammad bin Salman, secretarul de stat american, Mike Pompeo, acuzând la rândul său Iranul, transmite AFP.
Autorităţile turce au ordonat arestarea a 223 de membri ai personalului militar servind în toată ţara şi în statul secesionist cipriot turc din nordul insulei, suspectaţi de legături cu o reţea acuzată de Ankara că a organizat o lovitură de stat eşuată în 2016, au anunţat sâmbătă media de stat, informează Reuters.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat alocarea a 141,5 milioane de dolari pentru consolidarea securității și apărării Ucrainei, relatează Vocea Americii citând publicația Defense News. Banii vor fi folosiți pentru a achizitionarea de puști cu luneta și lansatoare de grenade.
Două instalaţii petroliere ale gigantului saudit Aramco au fost vizate de un atac de dronă sâmbătă dimineaţă devreme, a informat agenţia oficială de presă saudită SPA.
Alexander Korshunov (57 ani), un director al departamentului pentru dezvoltarea afacerilor din cadrul United Engine Corporation (UEC), o filială a conglomeratului de stat militaro-industrial rus Rostec, a fost arestat în Napoli, pe 30 august, de autorităţile italiene, fiind acuzat că a furat documente cu informaţii tehnologice secrete de la General Electric pentru fi utilizate la un program de producere a unor motoare pentru avioane ruseşti, potrivit Uawire.org.
