Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ''pentru'', 21 ''împotrivă'' şi 25 abţineri.
Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.
Unul dintre inițiatorii proiectului este senatorul PSD Titus Corlățean. Acesta a salutat importanța votului din Parlament pe care îl consideră un „vot istoric”. Corlățean și-a manifestat speranța că președintele Klaus Iohannis va promulga până la 4 iunie 2020 proiectul legislativ votat de Parlamentul României.
"Vreau să salut votul de astăzi al Camerei Deputaţilor, care a adoptat cu o majoritate consistentă, 235 voturi pentru, 21 împotriva proiectul de lege care propune declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon în România. Ziua de 4 iunie 1920 este o dată istorică şi esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan. A reprezentat de fapt, prin tratatul de pace semnat de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, marcarea faptului că a fost recunoscut internaţional actul excepţional de unire a Transilvaniei cu România şi a însemnat o recunoaştere internaţională a frontierelor dintre Ungaria şi România.
Această simbolistică excepţională trebuia marcată prin lege, cu atât mai mult cu cât în trei săptămâni vom aniversa centenarul acestui moment. Pentru istorie, trebuie să menţionam că tratatul a fost semnat pentru România de către doctori Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru. A marcat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţie majoritară în Transilvania, drepturi de care nu beneficiaseră până atunci. În egală măsură, ni se permite să atestăm un adevăr istoric de necontestat la care s-a ajuns prin contribuţia puterilor Aliate, prin sacrificiul Armatei Române, dar şi prin incursiunea militară din 1919 din Ungaria, când a fost stopat regimul bolşevic condus de Bella Kuhn.
Atunci când un stat tace şi vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internaţional să fie ascultată doar vocea celuilalt. Exista riscul ca vocea României să nu fie auzită. De asta cred că azi s-a dat un vot istoric în Parlament. Aştept ca preşedintele să o promulge cât mai repede şi ea să intre în vigoare, pentru ca la 4 iunie să putem marca în mod corespunzător această zi”, a declarat senatorul Titus Corlățean, pentru DC News.
UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ''inutil'', liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.
"Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi adoptând acest proiect de lege. (...) Am convingerea că, în această instituţie, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de cel de mâine, dacă am căuta şi dacă am găsi fapte care ne apropie şi nu subiecte care ne despart", a spus Kelemen Hunor.
El s-a întrebat ce se doreşte a se demonstra prin adoptarea acestui proiect.
"Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condiţiile în care trăieşte o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal - depind, în primul şi în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri. O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi? (...) Constat că încă nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi anti-maghiari, aţi rezolvat, automat, toate problemele României", a transmis liderul UDMR, citat de Agerpres.
Prin vocea deputatlului PNL Daniel Gheorghe, liberalii au anunțat și ei că votează proiectul, la fel cum a făcut și PMP prin vocea lui Marius Pașcan.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, prăbușit în urma Primul Război Mondial.
Ca urmare a intrării Regatului României în Marele Război, cu scopul de a eliberara Transilvania, din postura de stat învingător, țara noastră a semnat cu Ungaria Tratatul de la Trianon prin care se consfințea integrarea Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României. Tratatul a fost semnat și de alți vecini ai Ungariei care au preluat teritorii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Analiștii Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) au remarcat că ocupanții ruși au lansat o ofensivă pe scară largă în regiunea Lugansk, dar progresele sunt încă mici.
Forțele pregătite de Rusia depășesc cu mult forța de invazie pe care Vladimir Putin a folosit-o în februarie 2022, scrie FP. Potrivit publicației, în următoarele 10 zile, Ucraina se așteaptă la „o nouă, uriașă invazie”.
În urmă cu aproape trei luni, Franța, Germania și Spania au ajuns la un acord privind trecerea la următoarea etapă a proiectului FCAS (Future Combat Air System), cel mai mare proiect de apărare din Europa, cu un cost estimat la peste 100 de miliarde de euro.
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a asigurat miercuri seară, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de "hotărârea" sa de a "însoţi" Ucraina "spre victorie" şi de disponibilitatea sa de a continua livrările de arme franceze către Ucraina, la aproape un an după debutul invaziei ruse, scrie Agerpres, care citează AFP.
Statele Unite, Marea Britanie și Australia au efectuat exerciții aeriene comune miercuri deasupra deșertului Nevada, dar nu numai, ca parte a unui efort de a simula operațiuni de luptă împotriva avioanelor de luptă chineze, scrie Reuters.
Premierul britanic Rishi Sunak a anunțat în cadrul unei conferințe de presă în această seară că Marea Britanie va pregăti piloți ucraineni de vânătoare. Acesta e un pas mare către o decizie viitoare privind transferul de avioane de luptă.
Kremlinul intensifică propaganda cinematografică pentru a justifica invadarea Ucrainei. Însă, în loc să-i spele pe creier pe ruși, filmele atrag mai degrabă furia acestora, deoarece fonduri publice semnificative sunt irosite pe propagandă în loc să ajute situația economică precară a țării.
Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Armatei, a prezentat miercuri, 8 februarie, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, bilanțul Statului Major al Apărării pentru anul 2022.
Comandamentul Aerian Aliat al NATO reamintește importanța sistemului american Aegis Ashore dislocat în România, cunoscut mai simplu ca „scutul de la Deveselu”.
Ambasada Rusiei în Marea Britanie a promis miercuri un "răspuns" în cazul în care Londra decide să trimită avioane de luptă în Ucraina, aşa cum a cerut preşedintele Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Marea Britanie, relatează Agerpres, care citează AFP.
Cancelarul german Olaf Scholz a criticat miercuri competiţia publică între unele ţări pentru livrarea cât mai multor arme Ucrainei, în cel mai scurt timp posibil, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Ucraina urmează să primească tancuri occidentale, după ce Germania a dat „undă verde” pentru tancuri Leopard, dar și SUA au anunțat că vor livra tancuri Abrams. Cât de importante sunt aceste tancuri pentru ucraineni? Generalul (r.) Cătălin Tomescu, fostul șef al Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est al NATO de la Sibiu, explică faptul că rolul echipajului e crucial.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit marți parlamentului pentru aprobarea candidaților propuși pentru posturile din Executiv și a făcut apel la unitate, în contextul ”zvonurilor și unor pseudoinformații”.
Zelenski ajunge miercuri în Marea Britanie și, cel mai probabil, se va adresa Parlamentului britanic. Potrivit BBC, Zelenski va avea o întrevedere și cu Regele Charles al III lea la Palatul Buckingham.
Așa cum s-a întâmplat și în cazul vizitei în SUA, atunci când a fost anunțată livrarea PATRIOT în Ucraina, președintele ucrainean speră să obțină în urma vizitei din Marea Britanie angajamente solide din partea Londrei.
Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde pentru procesul de vânzare a sistemelor de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) pentru Polonia.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov a sugerat că Rusia ar trebui să invadeze și Polonia, după ce anul trecut a lansat pe 24 februarie 2022 o invazie barbară, fără precedent după 1939 în Europa, în Ucraina.
Karma nu iartă. Celebrul mercenar rus Igor Mangushev, devenit căpitan în cadrul Corpului 2 al Armatei a 8-a a Federației Ruse, care a cochetat cu Wagner Group și care a devenit cunoscut după ce a urcat pe o scenă având în mână craniul unui soldat ucrainean ucis în Mariupol, a fost împușcat mortal în cap.
Ministrul rus de Externe a calificat miercuri drept 'cinice' cererile SUA de reluare a inspecţiilor în cadrul tratatului de control al armelor nucleare Noul START (New START/Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice), având în vedere sprijinul acordat de Washington Ucrainei, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Armata ucraineană folosește grenade termobarice RTB-7MA de fabricație bulgară, potrivit publicaţiei ucrainene Militarny. Grenadele RTB-7MA au fost produse pentru lansatoarele de grenade sovietice RPG-7.
Este prima sa vizită în Europa de când Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
Un alt expert militar ucrainean avertizează că tancurile Leopard-1 de generație veche nu vor face față tancurilor rusești T-72, T-80 și T-90. Opinia a fost exprimată de Oleg Jdanov, care menționează că Leopard-1 poate fi comparat doar cu vechile tancuri rusești T-55, T-62 și este ineficient împotriva T-72, T-80 și T-90 care sunt mai moderne.
Statele Unite sunt "într-o poziţie mai bună decât orice ţară din lume" pentru a-şi relansa economia, a asigurat preşedintele Joe Biden marţi la începutul discursului său despre "Starea Uniunii", transmite Agerpres.
Antrenamentul va fi adaptat nevoilor reale ale armatei ucrainene.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au efectuat marți, 7 februarie, o vizită de lucru la Regimentul 74 PATRIOT Mihai Bravu. Conducerii MApN i-a fost prezentat stadiul programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) PATRIOT” și s-a întâlnit cu militarii care operează cele două sisteme intrate până acum în înzestrarea regimentului.
România a participat, marți, 7 februarie, la o nouă reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova, se arată într-un comunicat remis de MAE român.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - convocat miercuri în sistem hibrid, cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă - a aprobat suplimentarea acordării de asistenţă internaţională pentru Turcia, care constă în mobilizarea şi trimiterea unei noi echipe RO-USAR de căutare-salvare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.
Se pare că în Rusia va luat naștere o adevărată competiție între principalii jucători cu influențe majore economice și politice, care tind să își creeze armate private. Compania rusă Gazprom Neft își înființează propria companie militară privată, iar documentul oficial a fost semnat de premierul rus Mihail Mișustin, după cum rezultă din imaginea făcută publică pe 7 februarie de către Direcția Principală de Informații (GUR) din Ucraina.
Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov, a declarat că Ucraina va primi în cele din urmă avioane de luptă F-16 fabricate în SUA și că țara are deja propriile arme capabile să lovească teritoriul Federatiei Ruse.
Consiliul European a aprobat un acord gata de semnare cu Departamentul de Apărare al SUA (DoD), care este menit să faciliteze cooperarea în domeniul apărării, deși dezvoltarea de capacități militare comune nu face parte din proiectul propus spre semnare.
În urma atentatului din 08.10.2022, care s-a soldat cu avarierea Podului Crimeea peste Strâmtoarea Kerci, trupele ruse participante la operația militară specială din Ucraina și-au schimbat strategia în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră executate împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean.
După circa jumătate de an de conducere interimară, Vasyl (Vasil) Malyuk a fost numit de către Parlament în fruntea Serviciului de Securitate al Ucrainei, principala agenție de informații a țării.
Potrivit publicației DW, subiectul privind revenirea la serviciul militar obligatoriu a revenit în prim plan în urma agresiunii militare nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.
Agenția iraniană IRNA a relatat, marți, că Forțele Aeriene din Republica Islamică Iran au inaugurat una dintre bazele sale subterane în adâncul munților. Această bază subterană denumită "Eqab 44" ("Vulturul 44") va avea capacitatea de a primi noile avioane de luptă ale forțelor aeriene pentru a deveni operaționale.
