Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Sunt întrebări la care trebuie să răspundem în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a riscului de a avea din nou graniță terestră cu Federația Rusă, în cazul nedorit în care ocupantul va reuși să ocupe Odesa și să ajungă la Gurile Dunării, un obiectiv pe care oficialii de la Moscova nu l-au ascuns niciodată. Dar în ciuda agresiunii atât de clare a Rusiei împotriva Ucrainei și a încălcării violente a oricărei forme de drept internațional, ambasada Federației Ruse la București, precum și vectorii de propagandă ai Moscovei din România ne repetă obsesiv că suntem victimele propriei rusofobii.
Așa să fie oare? Să facem apel la istorie pentru a găsi răspunsul.
Ion Bucur, profesor universitar de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, acum câțiva ani, vorbindu-ne într-un curs despre istoria comunismului de teama pe care statele est și central europene au dezvoltat-o de-a lungul timpului în fața Federației Ruse ne-a pus o întrebare. „Vouă nu v-ar fi frică de cineva care v-a bătut de 12 ori până acum? Nu v-ar fi frică că ar putea să o facă și pentru a 13-a oară?”.
Red Army, Photo source: center for Strategic Assessment and Forecasts
Recunosc că am reflectat ceva timp la vorbele profesorului Bucur. Nu e în niciun caz rusofobie. Căci din toate unghiurile din care am privit, răspunsul nu era decât același.
De aici vine și cifra „12” din titlul și subtitlul acestui material. Ducând mai departe analogia profesorului meu, „1” reprezintă ceea ce istoriografia consemnează Operațiunea Barbarossa, când pe pe 22 iunie 1941 Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică. Împreună cu aliații ei de atunci, inclusiv România.
Dar chiar și acest „1” nu e decât o palidă palmă dată agresorului tău istoric, când un alt agresor deja l-a încolțit. Dacă ne-am fi putut sau nu opri la Nistru e o altă discuție.
Palmă pentru care am plătit scump. Foarte scump: stalinizarea brutală din deceniile de comunism care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, ne-a amintit mereu de la înălțimea Kremlinului, de acea „palmă”.
Comunismul nu doar că ne-a ținut pe loc ori chiar ne-a întors în timp. Comunismul ne-a secat, ne-a distrus valorile, ne-a divizat și aproape ne-a dezumanizat ca societate. Iar ecourile sale încă le mai auzim la aproape 35 de ani de la Revoluție, când cu sângele ce a reprezentat jertfa libertății, a trebuit să rupem blestemul.
Idealurile expansioniste ale impetuoasei Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar chiar și înaintea ei, au afectat grav independența teritoriilor românești. Pamfil Șeicaru a numit emblematic Rusia, într-un editorial, „duşmanul natural" al României.
Așadar, să luăm aminte:
I. - 1739
În războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, Țările Românești au participat la conflict alături de otomani. Ele se aflau sub tutela Imperiului Otoman. În 1739 istoria consemnează prima invazie a rușilor asupra teritoriilor românești. Pe 1 septembrie 1739 Armata țaristă intra în Iași. După încheierea păcii rușii s-au retras. Dar aveau să se mai întoarcă de 11 ori. Din păcate.
II. - 1768
Următoarea invazie are loc în urma războiului ruso-turc din 1768–1774. Armatele împărătesei Ecaterina cea Mare ocupă teritoriile românești. Imperiul Țarist cerea oficial independența provinciilor românești, dar urmărea în fapt anexarea lor. Războiul se încheie cu înfrângerea umilitoare a Imperiului Otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi era o umilință pentru turci care erau nevoiți să cedeze rușilor mai multe teritorii, inclusiv Crimeea.
III. - 1787
Între 1787 și 1879 are loc un nou război ruso-austro-turc. E important de menționat că după căderea Constantinopolului, care a avut loc pe 29 mai 1453, Imperiul Țarist se erija în continuatorul Bizanțului și al ortodoxiei. Idealul Moscovei era recucerirea Constantinopolului, Istanbulul de azi. În sfârșit, revenind, în această perioadă avem parte de a treia invazie a rușilor în teritoriile românești. Războiul se încheie cu o nouă înfrângere a Imperiului Otoman care a cedat Imperiului Țarist teritoriul ce azi îl cunoaștem sub numele de Transnistria.
IV. - 1806
În cadrul războiului ruso-turc din 1806–1812, trupele țariste au ocupat din nou teritoriile românești. Se întâmpla în 1806 când Imperiul Otoman a ocupat Dalmația și amenința cu o eventuală invazie în Moldova și Țara Românescă. Pentru a asigura siguranța frontierelor împotriva lui Napoleon, rușii au mutat un efectiv de 40.000 de ostași în Moldova și Țara Românească.
V. - 1811
Rușii revin în Moldova în 1811. Urmează anul fatidic 1812. Ne aflăm încă în „interiorul” războiul ruso-turc din 1806-1812, iar Imperiul Țarist cerea cedarea Moldovei până la Siret! Planurile rușilor au fost încurcate de ofensiva pe care Napoleon Bonaparte o pregătea în Rusia. Astfel, Moscova s-a „mulțumit” cu Basarabia.
În 1812 Imperiul Otoman cedează Basarabia (!?!) Moscovei. Dar nu avea niciun drept asupra unui teritoriu care nu i-a aparținut niciodată.
În acest sens amintim că, din numeroase motive politice și economice pe care nu le vom evoca în acest material, Țările Române nu au fost transformate niciodată în pașalâc turcesc.
Ocupația rusă în Basarabia a fost de o violență extremă în ceea ce privește rusificarea. Mult peste ceea ce Ungaria a făcut în Transilvania. 1812 e practic geneza sentimentelor anti-românești pe care unii basarabeni le au și azi. Un teritoriu pur românesc care a aparținut de drept Principatului Moldovei asupra căruia sabia lui Ștefan cel Mare a vegheat mereu.
În 1918 Basarabia avea să se întoarcă la sânul patriei-mamă, Regatul României. Din păcate pentru scurt timp, o nouă invazie rusă avea să o rupă din nou de noi.
VI. - 1821
Revoluția din 1821, imbold venit în partea Revoluţiei Franceze, care trezise setea de libertate, a dat naștere unei noi invazii a trupelor rusești. Acestea au intrat în teritoriile române ca urmare a răscoalei Eteriei împotriva otomanilor.
VII. - 1828
Ajungem la a 7-a invazie. În 1828 Imperiul Țarist invadează Moldova și Dobrogea. Aici e important să menționăm că în perioada 1829 - 1834 generalul rus Pavel Kiseleff a fost cel care a condus administrația militară rusească a Țării Românești.
E important de precizat acest aspect întrucât guvernatorul rus a fost cu adevărat un reformator. Iar reformele generalului Kiseleff, chiar și sub ocupație, trebuie să recunoaștem, au ajutat la dezvoltarea provinciilor românești. E suficient să menționăm faptul că Regulamentele Organice, un fel de primă Constituție a Țărilor Românești, sunt legate și de numele acestuia. Fapt pentru care un foarte important bulevard bucureștean îi poartă și azi numele.
VIII - 1848
Revoluțiile pașoptiste de la 1848, în Țările Române, sunt înăbușite și de trupele țariste. După o înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, cunoscută în istoriografie sub denumirea de Convenția de la Balta-Liman, înțelegere semnată în 1849, Țările Române erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitate otomană. Însă Moldova era ocupată de trupele ruse din 1848 ca urmare a Revoluției din același an iar în Țara Românească un guvern provizoriu, de scurtă durată, își asumase intervenția comună ruso-otomană.
IX. - 1853
În Războiul Crimeii 1853 - 1856, Rusia invadează din nou teritoriile românești. Ca urmare a înfrângerii în fața Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, al Regatului Sardiniei și Imperiulului Otoman, rușii se văd nevoiți să restituie sudul Basarabiei. Dar își vor lua aproape imediat „revanșa”.
X. - 1877
În războiul ruso-turc 1877–1878 România a intrat în conflict de partea părții ruse. Nici nu avea cum altfel. E ceea ce noi cunoaște ca fiind Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, război condus pentru noi de cel care avea să devină marele rege Carol I al României. Dar rușii și-au urmărit cu perseverență interesul ”eliberării” noastre de sub jugul otoman. Congresul de la Berlin din 1878 a permis Imperiului Rus să anexeze și sudul Basarabiei.
XI. - 1940
Armata Roșie, sursă foto: University of Florida
Raptul teritorial din 1940. O amintire atât de tristă care a dus la prăbușirea României Mari. În urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, o alianță între naziști și sovietici ce prevedea protocoale secrete semnate de Adolf Htiler și Iosif Vissarionovici Stalin, Regatul României a fost nevoit să cedeze URSS-ului Bucovina de Nord și Basarabia.
Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" (!?!) Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie 1940 tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.
XII. - 1944
Intrarea Armatei Roșii în România, sursă foto: Radio România Actualități
În august 1944, în operațiunea Iași-Chișinău, trupele Armatei Roșii au lansat o puternică ofensivă în urma căreia au ocupat România, ținta fiind și câmpurile petrolifere de la Ploiești, atât de necesare Germaniei naziste pentru continuarea războiului.
Cu tancurile sovietice pe teritoriul ei, și în contextul în care conflictul era deja pierdut, Regatul României a ieșit din război și s-a alăturat ulterior puterilor Aliate, acțiune care a salvat în cele din urmă Transilvania aflată sub ocupația trupelor maghiare horthyste.
Rușii spun și azi că a fost o „eliberare” a României, dar eliberarea tancurilor lor ne-a adus sărutul fatal al comunismului. O asemenea „eliberare” încât retragerea trupelor sovietice de pe tertioriul României a avut loc abia în 1958!
Dar sperăm că ne oprim la XII.
Notă: Textul a fost publicat inițial în primăvara lui 2020, dar în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia la granițele României DefenseRomania consideră necesară reluarea materialului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 22.10.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS au îndeplinit o misiune planificată de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei.
Korea Aerospace Industries (KAI), producătorul avioanelor ușoare multirol FA-50, a prezentat în aceste zile aeronava în România. KAI și-a manifestat interesul privind o viitoare cooperare cu industria aeronautică din România, în viitorul apropiat, cooperare ce ar urma să aibă la bază aeronavele FA-50.
Chasov Yar se află la 45 de kilometri nord-est pe direcția Pokrovsk pe frontul de Est în Donețk și azi are o importanță strategică în contextul rezistenței Ucrainei în fața invadatorului rus în Donbas.
Eurodeputații au dat undă verde propunerii de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de până la 35 de miliarde de euro.
Ucraina trebuie invitată în NATO cu granițele sale recunoscute la nivel internațional, a declarat luni Volodimir Zelenski.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a apărat marţi prietenia "de neclintit" cu Rusia, în pofida situaţiei internaţionale agitate, la întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul summitului grupului BRICS, informează Agerpres, care citează EFE.
Generalul locotenent Ashraf Atwa, comandantul Forțele Navale Egiptene, a dezvăluit că armata și marina posedă capacități aeriene și maritime, precum și capabilitățile și tehnologiile necesare pentru a face față noilor provocări impuse de modelele moderne de război.
Este destul de rar ca o flotă de vehicule militare să fie consemnată la sol în urma descoperirii unei probleme tehnice, un astfel de tratament fiind în general aplicat aeronavelor. La 18 octombrie 2024, Direcția Generală pentru Resurse Materiale (DGMR) din cadrul Ministerului belgian al Apărării a decis să nu mai utilizeze toate vehiculele blindate Mowag Piranha IIIC 8×8 după ce, în timpul lucrărilor de întreținere, au fost descoperite fisuri la nivelul șasiului la mai multe dintre acestea.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, şi-a anunţat demisia marţi după o anchetă a serviciilor de securitate care au dezvăluit un sistem de corupţie la scară largă ce le-au permis mai multor responsabili din sistemul judiciar să evite să fie înrolaţi în armată, relatează Agerpres și France Presse.
Într-un interviu acordat site-ului Portal Obronny la 15 octombrie 2024, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că Polonia ia în considerare în mod serios achiziționarea de elicoptere de transport inclusiv CH-47 Chinook, pentru a rezolva a rezolva problemele de natură logistică cu care se confrunta forțele sale armate. Acesta a subliniat necesitatea unor elicoptere mai mari, capabile să transporte încărcături grele și mai multe trupe în zone inaccesibile, facilitând în același timp evacuarea personalului. Ministrul polonez a menționat că o comandă ar putea fi plasata în scurt timp, semnalând o schimbare în strategia logistică a Varșoviei ca răspuns la provocările operaționale și la crizele actuale.
În calitate de membru NATO, Ungaria gândește strategic și își dorește o cooperare mai strânsă cu Saab pentru dezvoltarea avioanelor Gripen.
Referendumul pentru integrarea europeană şi rezultatele alegerilor din Republica Moldova au fost un succes, dar în turul doi va fi folosit şi mai puternic "arsenalul de intimidare a Rusiei", a declarat, marţi, Mircea Geoană, candidat independent la prezidenţiale.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
În noaptea de 21 octombrie 2024, operatorii Forțelor de Sisteme aeriene fără Pilot, în colaborare cu alte elemente ale forțelor armate ale Ucrainei, au distrus cu succes sistemul rusesc de rachete sol-aer Buk-M3. Buk-M3, un sistem avansat de apărare antiaeriană evaluat între 40 și 50 de milioane USD, a fost lovit la aproximativ 60 de kilometri de linia frontului.
Există o parte mai puțin cunoscută a vieții personale a unor lideri politici faimoși, în care aceștia au găsit refugiu sau relaxare în jocurile de noroc. Casino-urile nu au fost doar locuri pentru oameni de rând sau personalități din lumea spectacolului, ci și pentru lideri politici care, uneori, au ales să se relaxeze în fața unei mese de blackjack sau să își testeze norocul la ruletă.
Seulul pregătește contramăsuri după presupusa desfășurare de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei și ar putea furniza Kievului obuze de artilerie de 155 mm. De asemenea, sud-coreenii vor crește cooperarea cu NATO.
Sute de ieșiri în ultimii doi ani au fost efectuate de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola cu rachete de croazieră care vizează Ucraina. Dronele ripostează acum, cu atacuri raportate de cel puțin trei ori în ultimele luni.
Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.
Anunțul unui nou ajutor militar pentru Kiev vine înaintea alegerilor prezidențiale din SUA în două săptămâni, pe 5 noiembrie.
John Kirby, coordonator pentru Comunicații Strategice la NSC de la Casa Albă, declară că Rusia a făcut tot posibilul să influențeze cursul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană în Republica Moldova.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.
Surse militare din Ucraina au informat că, pe octombrie 20, forțele ucrainene au atacat în cursul nopții „cea mai mare fabrică de explozibili” din Rusia și un aerodrom, în cel mai recent atac executat cu drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus.
Rezultatele alegerilor din Moldova, care nu au fost libere, arată o creștere greu de explicat a sprijinului pentru președintele Maia Sandu și orientarea pro-europeană a țării.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au fost distruse peste 50 de tuneluri și alte „infrastructuri teroriste” și că a fost confiscat un depozit de arme unde s-au găsit inclusiv mine și rachete antitanc.
Rezultatele votului de duminică, 20 octombrie, sunt mai importante decât par la prima vedere.
Fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan devenit cel mai mare duşman, clericul Fethullah Gulen a murit la vârsta de 83 de ani în SUA, unde a reuşit să scape din ghearele preşedintelui turc în ultimul sfert de secol, relatează luni AFP.
În contextul „planului de victorie” prezentat de președintele Ucrainei, experții occidentali discută posibilitatea acceptării acestuia de către aliații occidentali ai Kievului. Aceștia analizează, de asemenea, scenariile posibile pentru sfârșitul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hamish De Bretton-Gordon, editorialist la The Telegraph și fost ofițer al armatei britanice, a propus 3 astfel de scenarii și a prezentat consecințele lor pentru Europa și lume.
Pe măsură ce liderii membrilor BRICS se pregătesc pentru cel de-al 16-lea summit de la Kazan, Rusia, una dintre problemele cheie va fi lista tot mai mare a țărilor care doresc să devină parte a acestei organizații.
Serviciile de informaţii sud-coreene susțin că au identificat un inginer nord-coreean specializat în fabricarea rachetelor care a participat alături de forţele ruse la lansarea de rachete balistice asupra Ucrainei, potrivit NHK World Japan.