Sunt întrebări la care trebuie să răspundem în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a riscului de a avea din nou graniță terestră cu Federația Rusă, în cazul nedorit în care ocupantul va reuși să ocupe Odesa și să ajungă la Gurile Dunării, un obiectiv pe care oficialii de la Moscova nu l-au ascuns niciodată. Dar în ciuda agresiunii atât de clare a Rusiei împotriva Ucrainei și a încălcării violente a oricărei forme de drept internațional, ambasada Federației Ruse la București, precum și vectorii de propagandă ai Moscovei din România ne repetă obsesiv că suntem victimele propriei rusofobii.
Așa să fie oare? Să facem apel la istorie pentru a găsi răspunsul.
Ion Bucur, profesor universitar de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, acum câțiva ani, vorbindu-ne într-un curs despre istoria comunismului de teama pe care statele est și central europene au dezvoltat-o de-a lungul timpului în fața Federației Ruse ne-a pus o întrebare. „Vouă nu v-ar fi frică de cineva care v-a bătut de 12 ori până acum? Nu v-ar fi frică că ar putea să o facă și pentru a 13-a oară?”.
Red Army, Photo source: center for Strategic Assessment and Forecasts
Recunosc că am reflectat ceva timp la vorbele profesorului Bucur. Nu e în niciun caz rusofobie. Căci din toate unghiurile din care am privit, răspunsul nu era decât același.
De aici vine și cifra „12” din titlul și subtitlul acestui material. Ducând mai departe analogia profesorului meu, „1” reprezintă ceea ce istoriografia consemnează Operațiunea Barbarossa, când pe pe 22 iunie 1941 Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică. Împreună cu aliații ei de atunci, inclusiv România.
Dar chiar și acest „1” nu e decât o palidă palmă dată agresorului tău istoric, când un alt agresor deja l-a încolțit. Dacă ne-am fi putut sau nu opri la Nistru e o altă discuție.
Palmă pentru care am plătit scump. Foarte scump: stalinizarea brutală din deceniile de comunism care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, ne-a amintit mereu de la înălțimea Kremlinului, de acea „palmă”.
Comunismul nu doar că ne-a ținut pe loc ori chiar ne-a întors în timp. Comunismul ne-a secat, ne-a distrus valorile, ne-a divizat și aproape ne-a dezumanizat ca societate. Iar ecourile sale încă le mai auzim la aproape 35 de ani de la Revoluție, când cu sângele ce a reprezentat jertfa libertății, a trebuit să rupem blestemul.
Idealurile expansioniste ale impetuoasei Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar chiar și înaintea ei, au afectat grav independența teritoriilor românești. Pamfil Șeicaru a numit emblematic Rusia, într-un editorial, „duşmanul natural" al României.
Așadar, să luăm aminte:
I. - 1739
În războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, Țările Românești au participat la conflict alături de otomani. Ele se aflau sub tutela Imperiului Otoman. În 1739 istoria consemnează prima invazie a rușilor asupra teritoriilor românești. Pe 1 septembrie 1739 Armata țaristă intra în Iași. După încheierea păcii rușii s-au retras. Dar aveau să se mai întoarcă de 11 ori. Din păcate.
II. - 1768
Următoarea invazie are loc în urma războiului ruso-turc din 1768–1774. Armatele împărătesei Ecaterina cea Mare ocupă teritoriile românești. Imperiul Țarist cerea oficial independența provinciilor românești, dar urmărea în fapt anexarea lor. Războiul se încheie cu înfrângerea umilitoare a Imperiului Otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi era o umilință pentru turci care erau nevoiți să cedeze rușilor mai multe teritorii, inclusiv Crimeea.
III. - 1787
Între 1787 și 1879 are loc un nou război ruso-austro-turc. E important de menționat că după căderea Constantinopolului, care a avut loc pe 29 mai 1453, Imperiul Țarist se erija în continuatorul Bizanțului și al ortodoxiei. Idealul Moscovei era recucerirea Constantinopolului, Istanbulul de azi. În sfârșit, revenind, în această perioadă avem parte de a treia invazie a rușilor în teritoriile românești. Războiul se încheie cu o nouă înfrângere a Imperiului Otoman care a cedat Imperiului Țarist teritoriul ce azi îl cunoaștem sub numele de Transnistria.
IV. - 1806
În cadrul războiului ruso-turc din 1806–1812, trupele țariste au ocupat din nou teritoriile românești. Se întâmpla în 1806 când Imperiul Otoman a ocupat Dalmația și amenința cu o eventuală invazie în Moldova și Țara Românescă. Pentru a asigura siguranța frontierelor împotriva lui Napoleon, rușii au mutat un efectiv de 40.000 de ostași în Moldova și Țara Românească.
V. - 1811
Rușii revin în Moldova în 1811. Urmează anul fatidic 1812. Ne aflăm încă în „interiorul” războiul ruso-turc din 1806-1812, iar Imperiul Țarist cerea cedarea Moldovei până la Siret! Planurile rușilor au fost încurcate de ofensiva pe care Napoleon Bonaparte o pregătea în Rusia. Astfel, Moscova s-a „mulțumit” cu Basarabia.
În 1812 Imperiul Otoman cedează Basarabia (!?!) Moscovei. Dar nu avea niciun drept asupra unui teritoriu care nu i-a aparținut niciodată.
În acest sens amintim că, din numeroase motive politice și economice pe care nu le vom evoca în acest material, Țările Române nu au fost transformate niciodată în pașalâc turcesc.
Ocupația rusă în Basarabia a fost de o violență extremă în ceea ce privește rusificarea. Mult peste ceea ce Ungaria a făcut în Transilvania. 1812 e practic geneza sentimentelor anti-românești pe care unii basarabeni le au și azi. Un teritoriu pur românesc care a aparținut de drept Principatului Moldovei asupra căruia sabia lui Ștefan cel Mare a vegheat mereu.
În 1918 Basarabia avea să se întoarcă la sânul patriei-mamă, Regatul României. Din păcate pentru scurt timp, o nouă invazie rusă avea să o rupă din nou de noi.
VI. - 1821
Revoluția din 1821, imbold venit în partea Revoluţiei Franceze, care trezise setea de libertate, a dat naștere unei noi invazii a trupelor rusești. Acestea au intrat în teritoriile române ca urmare a răscoalei Eteriei împotriva otomanilor.
VII. - 1828
Ajungem la a 7-a invazie. În 1828 Imperiul Țarist invadează Moldova și Dobrogea. Aici e important să menționăm că în perioada 1829 - 1834 generalul rus Pavel Kiseleff a fost cel care a condus administrația militară rusească a Țării Românești.
E important de precizat acest aspect întrucât guvernatorul rus a fost cu adevărat un reformator. Iar reformele generalului Kiseleff, chiar și sub ocupație, trebuie să recunoaștem, au ajutat la dezvoltarea provinciilor românești. E suficient să menționăm faptul că Regulamentele Organice, un fel de primă Constituție a Țărilor Românești, sunt legate și de numele acestuia. Fapt pentru care un foarte important bulevard bucureștean îi poartă și azi numele.
VIII - 1848
Revoluțiile pașoptiste de la 1848, în Țările Române, sunt înăbușite și de trupele țariste. După o înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, cunoscută în istoriografie sub denumirea de Convenția de la Balta-Liman, înțelegere semnată în 1849, Țările Române erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitate otomană. Însă Moldova era ocupată de trupele ruse din 1848 ca urmare a Revoluției din același an iar în Țara Românească un guvern provizoriu, de scurtă durată, își asumase intervenția comună ruso-otomană.
IX. - 1853
În Războiul Crimeii 1853 - 1856, Rusia invadează din nou teritoriile românești. Ca urmare a înfrângerii în fața Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, al Regatului Sardiniei și Imperiulului Otoman, rușii se văd nevoiți să restituie sudul Basarabiei. Dar își vor lua aproape imediat „revanșa”.
X. - 1877
În războiul ruso-turc 1877–1878 România a intrat în conflict de partea părții ruse. Nici nu avea cum altfel. E ceea ce noi cunoaște ca fiind Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, război condus pentru noi de cel care avea să devină marele rege Carol I al României. Dar rușii și-au urmărit cu perseverență interesul ”eliberării” noastre de sub jugul otoman. Congresul de la Berlin din 1878 a permis Imperiului Rus să anexeze și sudul Basarabiei.
XI. - 1940
Armata Roșie, sursă foto: University of Florida
Raptul teritorial din 1940. O amintire atât de tristă care a dus la prăbușirea României Mari. În urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, o alianță între naziști și sovietici ce prevedea protocoale secrete semnate de Adolf Htiler și Iosif Vissarionovici Stalin, Regatul României a fost nevoit să cedeze URSS-ului Bucovina de Nord și Basarabia.
Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" (!?!) Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie 1940 tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.
XII. - 1944
Intrarea Armatei Roșii în România, sursă foto: Radio România Actualități
În august 1944, în operațiunea Iași-Chișinău, trupele Armatei Roșii au lansat o puternică ofensivă în urma căreia au ocupat România, ținta fiind și câmpurile petrolifere de la Ploiești, atât de necesare Germaniei naziste pentru continuarea războiului.
Cu tancurile sovietice pe teritoriul ei, și în contextul în care conflictul era deja pierdut, Regatul României a ieșit din război și s-a alăturat ulterior puterilor Aliate, acțiune care a salvat în cele din urmă Transilvania aflată sub ocupația trupelor maghiare horthyste.
Rușii spun și azi că a fost o „eliberare” a României, dar eliberarea tancurilor lor ne-a adus sărutul fatal al comunismului. O asemenea „eliberare” încât retragerea trupelor sovietice de pe tertioriul României a avut loc abia în 1958!
Dar sperăm că ne oprim la XII.
Notă: Textul a fost publicat inițial în primăvara lui 2020, dar în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia la granițele României DefenseRomania consideră necesară reluarea materialului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cadrul unor serii de documentare publicate de Viasat History, mai mulți istorici militari și experți au realizat un clasament de tip Top 10 ale celor mai de succes tancuri din istorie.
În timpul Războiului Rece au existat multe misiuni secrete ale SUA și URSS, fiecare misiune îndreptată împotriva adversarului. Iar unele, în pofida gradului uriaș de dificultate, s-au încheiat cu succes. Un exemplu este misiunea submarinului nuclear american USS Halibut care „și-a făcut de cap” în apele sovietice și a reușit să intercepteze comunicații ale rușilor.
Multă vreme partea rusă, în cadrul Comisiei româno-ruse pentru studierea problemei Tezaurului României evacuat la Moscova și sechestrat din ordinul lui Vladimir Ilic Lenin după preluarea puterii de către bolșevici, a invocat lipsa de documente care să ateste traseul Tezaurului României.
Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat miercuri că ''singura cale corectă de dezvoltare a Rusiei este cea democratică'', într-o declaraţie publică făcută în ajunul marcării a 30 de ani de la tentativa de puci menită să-l înlăture de la putere, transmite EFE.
Serghei Kovaliov, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru drepturile omului în Rusia, figură marcantă a disidenţei din perioada sovietică, a decedat luni la vârsta de 91 de ani, a anunţat familia sa, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Ultimul autor încă în viaţă al puciului comunist eşuat în august 1991 la Moscova, care a precipitat destrămarea URSS, a decedat miercuri la vârsta de 89 de ani, a anunţat un înalt responsabil rus, notează Agerpres, citând AFP.
Un pensionar în vârstă de 84 de ani din Germania este judecat pentru că în pivnița casei sale a fost găsit un adevărat arsenal de arme, printre care și un tanc din al Doilea Război Mondial. Bărbatul riscă o amendă de 500.000 de euro.
O echipă de scufundători a descoperit fragmente dintr-o corabie militară în oraşul antic scufundat Thonis-Heracleion - odinioară cel mai mare port egiptean la Mediterană -, precum şi un complex funerar atestând prezenţa negustorilor greci, au precizat luni autorităţile egiptene, potrivit Reuters.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai atroce acte criminale săvârșite pe teritoriul României.
Dimineața zilei dintre 21 și 22 iunie 1941 avea să consemneze intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Ucraina, o țară asaltată de război, face un pas strategic de anvergură, transformându-se dintr-un simplu beneficiar de ajutor militar într-un furnizor esențial de soluții de apărare pentru Europa. Compania ucraineană Fire Point, cunoscută pentru racheta de croazieră „Flamingo” care a lovit ținte rusești, se pregătește să inaugureze o fabrică de combustibil solid pentru rachete în Danemarca. O mutare care subliniază schimbarea paradigmatică în relația dintre Kiev și Occident.
Într-o declarație care a generat mult ecou, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rostit recent cuvinte ce descriu o realitate strategică neașteptată. „La începutul războiului, o treime din armele folosite în Ucraina proveneau din Bulgaria”, a spus oficialul, aducând în lumină un parteneriat discret, dar esențial. Această afirmație, deși a generat interpretări diverse în spațiul public, subliniază rolul crucial pe care l-a jucat și îl joacă în continuare industria de apărare bulgară în susținerea Kievului.
Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon au fost dezvoltate la mijlocul anilor 1990 de un consorțiu european format din industriile de apărare din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
În peisajul tot mai complex al războiului modern, tehnologia militară se adaptează cu o viteză uluitoare. La recenta expoziție MSPO, un produs a atras atenția experților, sugerând o lecție învățată din experiența dură a câmpului de luptă ucrainean: Ground Launched Small Diameter Bomb (GLSDB). Dezvoltată printr-un parteneriat între gigantul suedez Saab și Boeing, muniția cu rază lungă de acțiune a fost prezentată într-o versiune revizuită, alături de o soluție de lansare neconvențională, mascată într-un container de marfă.
China a marcat 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu o paradă militară în Beijing. DF-61, noua rachetă balistică intercontinentală, a fost prezentată pentru prima dată.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
Inginerul Iuri Ivașeckin, care a participat la crearea avioanelor Su-25 și SSJ-100, a decedat în Rusia, la vârsta de 91 de ani.
În timpul testelor efectuate la Camp Atterbury, Indiana, sistemul Leonidas a neutralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Forțele Aeriene Ucrainene fac un pas important spre reducerea dependenței de armamentul extern, prin integrarea unei versiuni proprii a bombelor ghidate rusești UMPK pe avioanele de vânătoare MiG-29. Dezvoltată de Medoid Design Bureau, această muniție, care transformă bombele "oarbe" sovietice în arme ghidate cu precizie, reprezintă o soluție pragmatică și rentabilă pentru a continua atacurile tactice împotriva forțelor rusești.
O investigație a Serviciului Militar de informații al Ucrainei (GUR) a scos la iveală o rețea complexă prin care Rusia reușește să-și modernizeze și să-și susțină producția de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Documentele publicate de ucraineni arată că peste 260 de unități de echipamente de înaltă tehnologie, provenite din țări NATO și din alte state europene și asiatice, sunt folosite de Uralvagonzavod, principalul producător de tancuri al Rusiei.
Industria de apărare a Ucrainei a ridicat în sfârșit vălul de pe una dintre cele mai așteptate arme cu rază lungă de acțiune. La expoziția de armament MSPO 2025 din Polonia, JSC Ukrainian Defense Industry (UDI) a dezvăluit oficial specificațiile rachetei Palianîtsia, o "rachetă-dronă" dezvoltată de ucraineni, proiectată pentru a lovi adânc în teritoriul inamic.
Într-o Europă care se clatină sub amenințarea unui război prelungit, Germania pare să joace un joc dublu, navigând cu prudență între solidaritatea declarată cu Ucraina și propriile interese, sau cel puțin, propriile temeri. Recentele declarații ale oficialilor de la Berlin ridică semne de întrebare serioase cu privire la coerența strategică a Europei și la angajamentul său pe termen lung.
În contextul unei agitații tot mai mari la granița estică a NATO, Polonia, una dintre țările europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, a dezvăluit un nou proiect ambițios. Este vorba despre o rachetă de croazieră, supranumită Lanca (Sulița), o armă care se dorește a fi un pas major spre independența strategică a Varșoviei.
Săptămâna trecută Federația Rusă a folosit pentru prima oară drone maritime pe Dunăre, unde au lovit nava de cercetare ucraineană Simferopol, chiar la gurile de vărsare a Dunării, în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Incidentul nu doar că marchează o premieră în acest sens, dar ridică serioase îngrijorări cu privire la capacitatea Rusiei de a-și adapta capabilitățile și de a periclita securitatea și interesele României în regiune, inclusiv prin viitoare acte de sabotaj și operațiuni hibride.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
La sfârșitul lunii august, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tipul RQ-4B Global Hawk a devenit o siluetă recurentă deasupra Mării Negre, un spațiu strategic unde rivalitatea dintre marile puteri se desfășoară cu o intensitate sporită. Aparent un simplu zbor de recunoaștere, această misiune scoate la iveală o strategie complexă și riscantă a Statelor Unite, care continuă să manevreze între nevoia de a-și susține aliații și pericolele unei confruntări directe.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Există tensiuni între China, Iran și India, membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), scrie jurnalistul Robert Spencer de la The Times în articolul „Sub demonstrația de fraternitate la summitul SCO, tensiunile dintre autocrați cresc”.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.
Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.
