Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Congresul al XIV-lea: Ultima șansă a lui Ceaușescu de a ieși la pensie. 'Când o face plopul mere şi răchita micşunele'
Istorie
Data actualizării:
Data publicării:
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR.  O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
Nicolae Ceaușescu, la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989
EXCLUSIV
Nicolae Ceaușescu, la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989

Ceaușescu ratase astfel șansa să iasă la pensie. Expresia nu îmi aparține mie ci istoricului polonez Adam Burakowski. Al XIV-lea Congres a fost ultima șansă a lui Nicolae Ceaușescu de a evita plutonul de execuție. 

Realegerea lui Ceaușescu a fost un semnal cât se poate de evident că perestroika lui Gorbaciov nu avea să fie implementată aici sub Ceaușescu. Politicii reformatoare a lui Mihail Gorbaciov, care trebuie să subliniem nu a avut intenția nicio clipă de a prăbuși URSS ci doar de a o reforma, i s-a opus Nicolae Ceaușescu, crescut în ideologia cea mai pură și dură a stalinismului căruia i-a oferit valențe naționaliste moștenite de la Gheorghe Gheorghiu Dej.

Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român s-a desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989. În unanimitate, Ceaușescu era ales pentru a șasea oară în funcția de secretar general al partidului. Congresul avea loc în contextul schimbărilor care întrezăreau o Europă de Est liberă. Piesele cădeau pe lângă Ceaușescu ca într-un joc de domino.

Cu două săptămâni înaintea Congresului, Zidul Berlinului s-a prăbușit iar în Polonia pe data de 24 august 1989 fostul lider al Solidarității Tadeusz Mazowiecki devenea primul premier necomunist din Europa Centrală și de Est de după al Doilea Război Mondial.

Decizia lui Ceaușescu de a continua rezistența împotriva gorbaciovismului a izolat și mai mult România, o țară secătuită și un popor sleit de puteri de pe urma crizei din anii '80 cauzată de decizia irațională, inconștientă și fără nicio presiune a lui Nicolae Ceaușescu de a achita datoria externă a României.

Anii '80 au fost severi, fiind marcați de foame cumplită, ierni în beznă și frig în apartamente înghețate deoarece autoritățile opreau curentul pentru ca țara să economisească, de cozi interminabile pentru alimente primite pe cartelă.  

Decizia pe care Nicolae Ceaușescu a luat-o, de a achita datoria externă este una ideologică. Ideile național-socialiste referitoare la economie au dominat și s-au dovedit a fi un factor decisiv. În acest sens, o cerere de reeșalonare sau de intrare în incapacitate de plată erau considerate o formă de neoimperialism care deteriorau perspectivele de dezvoltare industrială și suveranitatea, cum foarte corect subliniază istoricul Cornel Ban.

Economistul Kenneth Rogoff, analizând decizia lui Ceaușescu de a achita datoria externă ajunge la concluzia că dacă acesta „ar mai fi putut să aștepte câțiva ani, probabil că România s-ar fi bucurat de același tip de iertare parțială a datoriilor oferită multor altor țări la sfârșitul acelui deceniu. Faptul că o țară poate să își plătească datoria nu înseamnă neapărat că trebuie să decidă să facă asta”.

 

„Când o face plopul mere şi răchita micşunele”

 

Nicolae Ceaușescu, cu o politică cu puternice accente naționaliste, menținută încă de la jumătatea anilor ‘60, îndreptată împotriva Moscovei și moștenită de la Gheorghe Gheorghiu Dej, a înțeles că perestroika și glasnosti loveau baza și principiile sistemului.

Doar că vremea „doctrinei Brejnev” trecuse. Gorbaciov și-a dat seama că URSS nu mai putea ține în viață artificial statele satelitare în contextul în care colosul sovietic se clătina tot mai puternic, lovit de criză financiară și ideologică.

De la tribuna Congresului, Ceaușescu anunța în noiembrie 1989 că „capitalismul în România a apus pentru totdeauna”. Schimbărilor din blocul comunist le răspundea cu ironie, liderul stalinist de la București:

Este o situaţie care nu poate să continue mai departe. Aşa se prezintă lumea spre care unii domni ne îndeamnă să revenim. A inechităţii, a jafului, a asupririi. Am cunoscut-o sute de ani şi o sută de ani sub capitalism. De aceea am declarat că pentru noi a apus întotdeauna o asemenea cale. Poporul nostru spune câteodată 'când o face plopul mere şi răchita micşunele'”, transmitea Ceaușescu, spre amuzamentul Elenei Ceaușescu aflată în dreapta lui și a întregii asistențe care îl ovaționa.

În ciuda faptului că a înțeles că reformele lui Gorbaciov lovesc baza sistemului, Ceaușescu nu a fost un vizionar. Prizonier în propria sa realitatea, Ceaușescu nu a înțeles tăvălugul care se pornise și care va spulbera Cortina de Fier. 

 

Ceaușescu, un prizonier al propriei realități

 

Dictatorul a ales să continue lupta cu orice preț. Inclusiv prin ordine criminale de a trage în propriul popor. Ceaușescu a murit convins că e iubit iar răsturnarea sa de la putere e un complot al Occidentului și Uniunii Sovietice. 

Faptul că Nicolae Ceaușescu a fost prizonierul unei realități pe care o credea e demonstrat și de decizia de a insista pentru mitingul din 21 decembrie 1989. A mizat pe același as din 1968: Discursul împotriva Moscovei din 21 august '68 cu privire la invadarea Cehoslovaciei. De la același balconul al Comitetului Central de unde a atins apogeul, Ceaușescu avea să se prăbușească douăzeci și unu de ani mai târziu. 

Împărtășesc întru totul opinia istoricului Adrian Cioroianu din lucrarea „Pe umerii lui Marx: O introducere în istoria comunismului românesc”: „21 august 1968 este unul dintre puţinele momente în care comunismul românesc, în întreaga sa existenţă, a fost realmente legitim, cu o legitimitate validată de un întreg popor” și în ceea ce privește antisovietismul lui Ceaușescu că, „deloc paradoxal, antisovietismul lui Ceauşescu ar putea fi reacţia sa la faptul că sovieticii, înaintea tuturor, deciseseră să fisureze tabloul de o certitudine covârşitoare a stalinismului de altădată. Altfel spus, Ceauşescu a devenit antisovietic tocmai pentru că el nu a renunţat niciodată să fie, structural, un stalinist”.

În ceea ce privește ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Ceaușescu a ratat șansa de a ieși la pensie, cum bine observă Burakowski. Faptul că a sfârșit în fața unui pluton de execuție și nu a putut fi schimbat printr-o lovitură de stat intra muros din propriul partid e subiectul unei alte discuții. Dar unul dintre motive e că Ceaușescu s-a înconjurat de clienți politici obedienți care nu ar fi putut face această schimbare.

Jurnalista Elena Vijulie, într-un material publicat despre al XIV-lea Congres al PCR pe postul TV Digi 24, transmite în acest sens că jurnaliștii străini prezenți la Congresul PCR au numărat de câte ori delegații s-au ridicat într-o singură zi pentru a îl aclama în picioare pe Ceaușescu: De peste 300 de ori, într-o singură zi, delegații s-au ridicat în picioare pentru a aplauda frenetic și pentru a striga sloganuri proceaușiste. De cele mai multe ori, fără ca Ceaușescu să fie prezent. În contextul în care au fost patru zile de Congres. Jurnalista conchide edificator: „Congresul PCR nu era un demers politic. Era un ritual”.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO
Ocupația sovietică în România. Armata română a încercat să opună rezistență Armatei Roșii
Ce ne spune ultimul mare război în care a luptat China, despre următorul conflict
Sistemul Brodie, primul ”portavion” al SUA
Ziua în care un MiG-21 al Coreei de Nord a doborât un avion militar al SUA
Gorbaciov, ultimul lider al URSS, lăudat de Putin pentru rolul jucat în istoria ţării sale şi a lumii
Gorbaciov nu regretă nimic din prăbușirea URSS: Perestroika a fost cea mai mare realizare politică
România și coșmarul Mineriadelor din anii '90. Premierul Cîțu: Nu voi permite o mineriadă în mandatul meu
Ion Mihai Pacepa a murit. Enigmele fugii din România, reacția lui Nicolae Ceaușescu și ascensiunea Elenei
Februarie 1965: Primele trupe terestre ale US Army ajung în Vietnam, o greșeală ce a dus la o catastrofă militară
MASACRUL DE LA LUNCA | Sovieticii au secerat sute de români care doreau doar să ajungă în România
Secretara unui lagăr nazist, acuzată de complicitate la crimă
Moartea lui Iuliu Maniu în închisoarea comunistă de la Sighet. „Maniu pleca spre groapa comună și spre gloria eternă”
Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Vissarionovici Stalin, în timpul Conferinței de la Yalta. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Conferința de la Yalta și 'împărțirea lumii'. Churchill, Stalin și 'trădarea' României
Podul lui Traian. Construcția lui Apolodor din Damasc peste Dunăre, din timpul campaniei împotriva Daciei, încă un punct de reper
Alex Vraciu, pilotul militar de origine română care a scris istorie pentru SUA: Șase bombardiere japoneze doborâte în opt minute
Putin rescrie 'legal' istoria. În Rusia vor fi pedepsiți cei care compară URSS cu Germania nazistă
Un episod uitat: Avionul în care se afla tânărul Ceaușescu s-a prăbușit în URSS. Accidentul putea schimba destinul comunismului românesc
Ceaușescu și Pol Pot - dușmanul dușmanului meu este prietenul meu 
Rebeliunea legionară. Trei zile de lupte sângeroase între Armată, fidelă lui Ion Antonescu, şi Mişcarea Legionară
Franța ar fi fost complice la genocidul din Rwanda
Desert Storm: Eliberarea Kuweitului, o demonstrație de forță a SUA. Prima operațiune militară din războiul modern
Moldova: Un gram de dreptate pentru victimele stalinismului. Cei născuți în gulagurile sovietice vor avea statut de victime ale comunismului
Congresul SUA, ocupat pentru a doua oară în istorie. Casa Albă și Capitoliul au fost incendiate acum două secole după căderea Washingtonului
EXCLUSIV
Ceaușescu, Rețeaua R și Securitatea. Cine a tras în noi, după '22? Ultimul stalinist al Europei, între Revoluție și lovitură de stat
1989. Operațiunea Trandafirul: Noaptea asasinilor și macabra incinerare a morților Timișoarei împușcați la Revoluție
Charles de Gaulle și criza din 13 mai 1958: O lovitură de stat?
Proiect educațional despre istoria României, în sprijinul românilor din Ucraina și Serbia
Asasinarea lui Nicolae Iorga de un comando de legionari. Mareșalul Ion Antonescu a preferat să se uite în altă parte
Nicolae Ceaușescu, la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989
EXCLUSIV
Congresul al XIV-lea: Ultima șansă a lui Ceaușescu de a ieși la pensie. 'Când o face plopul mere şi răchita micşunele'

Ştiri Recomandate

Vizita unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii la Damasc, anunțată de o televiziune anti Assad, nu este confirmată de presă pro-guvernamentală siriană
Escadrila 48 începe să prindă contur în România. Primele 3 avioane F-16 au ajuns la Câmpia Turzii
Diplomat israelian: Rusia este interesată de un război major în Orientul Mijlociu. Trebuie să fim pregătiți pentru diferite scenarii
Rusia își consolidează apărarea la frontiera cu Finlanda: În Republica Karelia, a fost formată o brigadă de rachete dotată cu sisteme Iskander-M
Deși Argentina a luat fața Kievului când a cumpărat 24 de F-16 din Danemarca, F-urile rămân ”în familie”: Statul sud-american vrea statutul de „partener global” al NATO
MiG-31 în versiunile I și K, cu rachete hipersonice Kinjal, realimentate aerian și rază mai lungă. Diferența dintre versiuni, dezvăluită în premieră de ruși
”Slăbirea adversarilor” și ”Campanie ofensivă de informare”. Documentul secret al Moscovei de politică externă recunoaște: Viitorul lumii depinde de rezultatul războiului din Ucraina
Israelul a lansat un atac limitat asupra unor obiective militare din Iran, dar nu nucleare. Iranienii spun că nu există pagube
O nouă ”defecțiune tehnică”, marca Rusia: Bombardierul Tu-22M3 a fost lovit de ucraineni cu sistemul S-200 (Armata ucraineană)
Polonia vrea și ea sub Iron Dome-ul european. Varșovia s-ar putea alătura European Sky Shield Initiative (ESSI)
Greșeală neforțată? Un bombardier Tu-22M3 se prăbușește spectaculos în Rusia (Video). Avionul a căzut după o misiune de luptă
Germania va trimite Ucrainei un nou sistem de rachete IRIS-T. Vicecancelarul german Robert Habeck promite continuarea sprijinului acordat ucrainenilor
O dronă de cercetare MQ-4C Triton a SUA monitorizează în Mediterană mișcările Rusiei și transportul de armament în Libia
După ce a vândut avioanele F-16 către România, Portugalia confirmă achiziția de avioane de luptă F-35 Lightning II
Serbia i-a reținut pe directorul adjunct al Poliției din Kosovo și pe alți patru ofițeri de poliție
Germania arestează doi cetățeni cu dublă cetățenie pentru legături cu serviciile ruse de informaţii: Principala ţintă, o bază militară cu tancuri Abrams pentru ucraineni
SUA au dislocat în România un sistem M-LIDS, cel mai nou sistem anti-dronă al Armatei americane. Trageri reale cu efectuate la Capu Midia
De ce sunt tinerii atât de vulnerabili la campaniile de propagandă rusă. Daniela Munteanu (E-ARC): Nu există un glonț de argint în stoparea dezinformării
Israelul duce F-35 la un alt nivel. Zilnic sunt în aer între 35 și 39 de avioane F-35I iar numărul orelor de zbor a crescut cu 565%
U.S. Air Force nu va cumpăra mai mult de 100 de bombardiere B-21 Raider: S-ar putea să inventeze ceva mai bun până când toate aceste avioane vor fi construite.
Un nou episod din „drone la Mihail Kogălniceanu”: Baza 57 confirmă că un UAV s-a apropiat aseară la doar 4 km de turnul de control
O veste bună pentru Ucraina: Ajutorul poate fi deblocat. S-a ajuns la un acord și un compromis. Armament livrat ca în al Doilea Război Mondial, pe sistemul „Lend-lease”
Zelenski, apel către oficialii europeni: Sistemele europene de apărare aeriană trebuie să protejeze Europa direct de pe teritoriul Ucrainei
Cum acționează Rusia împotriva intereselor României, fără a interveni militar. Sergiu Mitrescu (NSC): Rusia percepe Marea Neagră ca un laborator pentru acțiuni maligne
Rușii pleacă din Nagorno-Karabah după ce au reușit cu „succes” să „mențină pacea”. Retragerea, o mișcare pentru a nu angaja Rusia într-un conflict în regiune
MApN, cu motoarele turate la maximum pentru combaterea propagandei ruse. Temele preferate: Militari români în Ucraina și armament românesc în Moldova
Industria de apărare din România face primii pași pentru a se implica în posibila achiziție de blindate turcești Cobra II 4x4 pentru Armată
Ucraina a efectuat unul dintre cele mai reușite atacuri cu rachete împotriva Rusiei (Foto/Video): Au fost distruse mai multe sisteme de rachete S-300 şi S-400
Noi sancțiuni privind Iranul, au convenit liderii UE. Sunt vizate companiile care produc rachete și drone militare iraniene
Germania inițiază un nou program de ajutorare destinat Ucrainei: Se face apel la aliații din UE și NATO pentru accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană
Studiul „Bătălia pentru Marea Neagră nu s-a încheiat”, prezentat în SUA. NSC: E necesară o strategie americană pe termen lung la Marea Neagră
Federația Rusă are în vizor și România. Cum reușește Bucureștiul să ofere pe tavă Moscovei un avantaj istoric
pixel