Ceaușescu ratase astfel șansa să iasă la pensie. Expresia nu îmi aparține mie ci istoricului polonez Adam Burakowski. Al XIV-lea Congres a fost ultima șansă a lui Nicolae Ceaușescu de a evita plutonul de execuție.
Realegerea lui Ceaușescu a fost un semnal cât se poate de evident că perestroika lui Gorbaciov nu avea să fie implementată aici sub Ceaușescu. Politicii reformatoare a lui Mihail Gorbaciov, care trebuie să subliniem nu a avut intenția nicio clipă de a prăbuși URSS ci doar de a o reforma, i s-a opus Nicolae Ceaușescu, crescut în ideologia cea mai pură și dură a stalinismului căruia i-a oferit valențe naționaliste moștenite de la Gheorghe Gheorghiu Dej.
Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român s-a desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989. În unanimitate, Ceaușescu era ales pentru a șasea oară în funcția de secretar general al partidului. Congresul avea loc în contextul schimbărilor care întrezăreau o Europă de Est liberă. Piesele cădeau pe lângă Ceaușescu ca într-un joc de domino.
Cu două săptămâni înaintea Congresului, Zidul Berlinului s-a prăbușit iar în Polonia pe data de 24 august 1989 fostul lider al Solidarității Tadeusz Mazowiecki devenea primul premier necomunist din Europa Centrală și de Est de după al Doilea Război Mondial.
Decizia lui Ceaușescu de a continua rezistența împotriva gorbaciovismului a izolat și mai mult România, o țară secătuită și un popor sleit de puteri de pe urma crizei din anii '80 cauzată de decizia irațională, inconștientă și fără nicio presiune a lui Nicolae Ceaușescu de a achita datoria externă a României.
Anii '80 au fost severi, fiind marcați de foame cumplită, ierni în beznă și frig în apartamente înghețate deoarece autoritățile opreau curentul pentru ca țara să economisească, de cozi interminabile pentru alimente primite pe cartelă.
Decizia pe care Nicolae Ceaușescu a luat-o, de a achita datoria externă este una ideologică. Ideile național-socialiste referitoare la economie au dominat și s-au dovedit a fi un factor decisiv. În acest sens, o cerere de reeșalonare sau de intrare în incapacitate de plată erau considerate o formă de neoimperialism care deteriorau perspectivele de dezvoltare industrială și suveranitatea, cum foarte corect subliniază istoricul Cornel Ban.
Economistul Kenneth Rogoff, analizând decizia lui Ceaușescu de a achita datoria externă ajunge la concluzia că dacă acesta „ar mai fi putut să aștepte câțiva ani, probabil că România s-ar fi bucurat de același tip de iertare parțială a datoriilor oferită multor altor țări la sfârșitul acelui deceniu. Faptul că o țară poate să își plătească datoria nu înseamnă neapărat că trebuie să decidă să facă asta”.
Nicolae Ceaușescu, cu o politică cu puternice accente naționaliste, menținută încă de la jumătatea anilor ‘60, îndreptată împotriva Moscovei și moștenită de la Gheorghe Gheorghiu Dej, a înțeles că perestroika și glasnosti loveau baza și principiile sistemului.
Doar că vremea „doctrinei Brejnev” trecuse. Gorbaciov și-a dat seama că URSS nu mai putea ține în viață artificial statele satelitare în contextul în care colosul sovietic se clătina tot mai puternic, lovit de criză financiară și ideologică.
De la tribuna Congresului, Ceaușescu anunța în noiembrie 1989 că „capitalismul în România a apus pentru totdeauna”. Schimbărilor din blocul comunist le răspundea cu ironie, liderul stalinist de la București:
„Este o situaţie care nu poate să continue mai departe. Aşa se prezintă lumea spre care unii domni ne îndeamnă să revenim. A inechităţii, a jafului, a asupririi. Am cunoscut-o sute de ani şi o sută de ani sub capitalism. De aceea am declarat că pentru noi a apus întotdeauna o asemenea cale. Poporul nostru spune câteodată 'când o face plopul mere şi răchita micşunele'”, transmitea Ceaușescu, spre amuzamentul Elenei Ceaușescu aflată în dreapta lui și a întregii asistențe care îl ovaționa.
În ciuda faptului că a înțeles că reformele lui Gorbaciov lovesc baza sistemului, Ceaușescu nu a fost un vizionar. Prizonier în propria sa realitatea, Ceaușescu nu a înțeles tăvălugul care se pornise și care va spulbera Cortina de Fier.
Dictatorul a ales să continue lupta cu orice preț. Inclusiv prin ordine criminale de a trage în propriul popor. Ceaușescu a murit convins că e iubit iar răsturnarea sa de la putere e un complot al Occidentului și Uniunii Sovietice.
Faptul că Nicolae Ceaușescu a fost prizonierul unei realități pe care o credea e demonstrat și de decizia de a insista pentru mitingul din 21 decembrie 1989. A mizat pe același as din 1968: Discursul împotriva Moscovei din 21 august '68 cu privire la invadarea Cehoslovaciei. De la același balconul al Comitetului Central de unde a atins apogeul, Ceaușescu avea să se prăbușească douăzeci și unu de ani mai târziu.
Împărtășesc întru totul opinia istoricului Adrian Cioroianu din lucrarea „Pe umerii lui Marx: O introducere în istoria comunismului românesc”: „21 august 1968 este unul dintre puţinele momente în care comunismul românesc, în întreaga sa existenţă, a fost realmente legitim, cu o legitimitate validată de un întreg popor” și în ceea ce privește antisovietismul lui Ceaușescu că, „deloc paradoxal, antisovietismul lui Ceauşescu ar putea fi reacţia sa la faptul că sovieticii, înaintea tuturor, deciseseră să fisureze tabloul de o certitudine covârşitoare a stalinismului de altădată. Altfel spus, Ceauşescu a devenit antisovietic tocmai pentru că el nu a renunţat niciodată să fie, structural, un stalinist”.
În ceea ce privește ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Ceaușescu a ratat șansa de a ieși la pensie, cum bine observă Burakowski. Faptul că a sfârșit în fața unui pluton de execuție și nu a putut fi schimbat printr-o lovitură de stat intra muros din propriul partid e subiectul unei alte discuții. Dar unul dintre motive e că Ceaușescu s-a înconjurat de clienți politici obedienți care nu ar fi putut face această schimbare.
Jurnalista Elena Vijulie, într-un material publicat despre al XIV-lea Congres al PCR pe postul TV Digi 24, transmite în acest sens că jurnaliștii străini prezenți la Congresul PCR au numărat de câte ori delegații s-au ridicat într-o singură zi pentru a îl aclama în picioare pe Ceaușescu: De peste 300 de ori, într-o singură zi, delegații s-au ridicat în picioare pentru a aplauda frenetic și pentru a striga sloganuri proceaușiste. De cele mai multe ori, fără ca Ceaușescu să fie prezent. În contextul în care au fost patru zile de Congres. Jurnalista conchide edificator: „Congresul PCR nu era un demers politic. Era un ritual”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
În urmă cu exact 31 de ani avea loc ultimul Congres al Partidului Comunist Român, Congres la capătul căruia Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 71 de ani, a fost reales din nou în unanimitate în funcția de secretar general al PCR. O lună mai târziu „mămăliga avea să explodeze” iar revolta de la Timișoara să se transforme într-o Revoluție. „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres” pe 24 noiembrie 1989 avea să sfârșească împușcat la Târgoviște pe data de 25 decembrie 1989.
La 20 noiembrie 1945 se deschidea la Nürnberg cel mai mare proces din istorie, în cursul căruia 21 dintre cei mai înalţi oficiali ai regimului nazist, între care şi succesorul desemnat al lui Hitler, Hermann Goering, au fost nevoiţi pentru prima dată să dea socoteală pentru crimele lor în faţa justiţiei internaţionale, relatează AFP.
Ostaşii care s-au jertfit în luptele date pentru eliberarea oraşului Cluj, din octombrie 1944, au fost comemorați în Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca.
Azi sunt exact 76 de ani de când s-a încheiat Bătălia de la Oarba de Mureș, un mic sat ce aparține orașului Iernut, aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș.
Scafandrii polonezi au anunţat că au descoperit epava unei nave germane din Al Doilea Război Mondial care ar putea să îi ajute să descifreze un mister vechi de mai multe decenii, inclusiv depistarea locului în care se află comorile din Salonul de Chihlimbar, o cameră spectaculos decorată dintr-un palat al ţarilor din Rusia, care a fost jefuită de nazişti, informează Reuters.
Scafandrii au descoperit ceea ce cred că este epava unui submarin al US Navy scufundat în urmă cu 77 de ani în Asia de Sud-Est, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Karlsruhe, un crucişător nazist, distrus de o torpilă în 1940 în largul Norvegiei, a fost găsit din întâmplare la o adâncime de aproape 500 de metri cu ocazia inspectării unui cablu electric subacvatic, au anunţat joi autorii acestei descoperiri, relatează AFP.
Jurnalistul militar Radu Tudor, autorul volumului „NATO. 70 de ani de apărare și securitate euro-atlantică”, vorbește despre Primăvara de la Praga și invadarea Cehoslovaciei.
În urmă cu câteva luni în Duma de Stat din Rusia a fost înregistrat un proiect de lege care anulează condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și URSS.
S-a stins din viață la Sankt Petersburg, la vârsta de 82 de ani, stalinista Nina Andreeva, opozantă a politicilor lui Mihail Gorbaciov.
Acum 38 de ani, pe 13 iulie, se stingea din viață într-un bloc cenușiu din cartierul Tomis Nord din Constanța, omul despre care s-au scris cântece de vitejie, fiind supranumit "Salvatorul Constanței".
28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 80 de ani, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Există și azi, la opt decenii de la eveniment, diferite interpretări cu privire la o posibilă rezistență în fața sovieticilor.
Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la Bătălia de la Tighina, care a avut loc între 19 și 22 iunie 1992.
Serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a marcat azi 60 de ani de la capturarea liderului nazist Adolf Eichmann prin dezvăluirea de noi detalii de la operaţiunea din Argentina, potrivit Agerpres, care citează DPA.
Pe 5 martie 1953 murea Iosif Vissarionovich Dzhugashvili sau, pe scurt, Stalin. Moartea unuia dintre cei mai temuți dictatori a lăsat un imens vid de putere în politica de la Kremlin.
Camera Deputaţilor a decis azi ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Preşedinţii celor trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de "falsificare a istoriei", înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
Preşedinţii Statelor Unite, Donald Trump, şi Rusiei, Vladimir Putin, au publicat sâmbătă o rară declaraţie comună ce comemorează întâlnirea dintre trupele americane şi sovietice în drumul lor pentru a învinge Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, ca un exemplu despre modul în care ţările lor pot coopera, informează Agerpres, care citează Reuters.
Teama e o temă justificată a românilor în relația cu Federația Rusă? Ori, așa cum susține Kremlinul, e doar o teorie și doar pură rusofobie pe care Occidentul o folosește propagandistic? În acest sens ar trebui să facem apel la Istorie. Cu toate că ea e scrisă de învingători și, așa cum spunea istoricul Lucian Boia, „nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai”, sunt anumite date pe care nu le putem nega.
Numele altor aproape 10.000 de prizonieri de război şi civili deportaţi români înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost publicate de Ambasada României la Moscova, care a finalizat astfel elaborarea listei nominale integrale cu datele celor decedaţi între 1941 şi 1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 79 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Sunt 102 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul Românie.
În noaptea dintre 31 mai și 1 iunie 1962, are loc singura pedeapsă cu moartea din istoria Israelului. Adolf Eichmann, "arhitectul Soluției Finale" și unul dintre responsabilii Holocaustului este spânzurat la Ramla, pe tărâm israelian.
A murit Dmitri Iazov, ultimul mareșal al Uniunii Sovietice, informează Ministerul Apărării de la Moscova.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, ieri un omagiu soldaţilor din ţara sa care au murit în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a anunţat joi moartea, la vârsta de 103 ani, a lui Aleksei Botian, spion şi veteran din cel de Al Doilea Război Mondial care a jucat, potrivit Moscovei, un rol crucial în salvarea Cracoviei, o versiune contestată de Polonia.
Diplomația rusă a reacționat dur după un text despre al Doilea Război Mondial al ambasadorului polonez în Germania.
Asociaţia 'Tiras-Tighina' a veteranilor războiului din Transnistria din 1992 a cerut vineri demisia ministrului de externe Aureliu Ciocoi, care în urmă cu o zi a declarat într-o conferinţă de presă că armata rusă a intervenit doar pentru a opri vărsarea de sânge în stânga Nistrului.
Forţele ucrainene au respins trupele ruse şi au recâştigat controlul asupra unei porţiuni din frontiera cu Rusia, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, au anunţat luni autorităţile de la Kiev.
Pe canalul de Telegram al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au fost postate primele fotografii exclusive cu noua navă de patrulare Serghei Kotov, Proiect 22160, care a fost introdusă recent în dotarea flotei.
Suedia va solicita aderarea la NATO, a anunţat oficial, luni, premierul Magdalena Andersson, care a evocat o nouă ''eră'' pentru ţara scandinavă, relatează agenţia France Presse.
Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a declarat că Forțele pentru Operații Speciale, în cooperare cu Forţele de Apărare Teritorială, continuă să poarte un adevărat război de gherilă în spatele liniilor inamice pentru a bloca rutele de aprovizionare cu armament ale armatei ruse. Astfel, Forțele pentru Operaţii Speciale ale Armatei Ucrainene au aruncat în aer o cale ferată importantă din punct de vedere strategic, mai precis un pod care leagă oraşele Rubezhnoie și Severodonețk din Lugansk.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli.
Bulgaria va achiziționa din Statele Unite ale Americii două escadrile de F-16 Fighting Falcon în versiunea Block 70, cunoscută sub denumirea de Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Avioanele americane vor înlocui MiG-29 sovietice.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis se află luni în vizită oficială la Washington pentru a se pune de acord cu Statele Unite asupra achiziționării de avioane de luptă F-35, potrivit Euractiv.
Ungaria respinge setul de sancţiuni propus de UE ce include un embargo asupra petrolului rusesc, în forma sa actuală, a declarat luni pentru BBC europarlamentarul Fidesz Balazs Hidveghi, transmite MTI.
Atenția majorității analiștilor militari preocupați de războiul ruso-ucrainean este îndreptată acum către evoluția situației din Donbas, fiind tot mai clar că impunerea controlului în această regiune reprezintă un punct decisiv de cotitură pentru soarta războiului și a relațiilor ulterioare dintre cele două state.
România susţine un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a afirmat, luni, Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, care se desfăşoară la Bruxelles.
E fără îndoială că după scufundarea crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, înfrângerea catastrofală a forțelor ruse de ocupație pe Severski Donețk e cel mai mare dezastru militar al Federației Ruse de la depubul așa-zisei operațiuni militare speciale din Ucraina.
Ucraina "poate să câştige" războiul împotriva Rusiei, care "nu se derulează" aşa cum a prevăzut Moscova, a estimat duminică secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, care citează AFP. Totodată, secretarul general al NATO a declarat că Alianța e pregătită să ofere garanții de securitate Suediei și Finalandei, înainte de aderarea lor.
Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters.
Mașinile de luptă rusești pentru sprijinirea tancurilor de tip Terminator au fost semnalate, pe 15.05.2022, în raionul localității Severodonețk din Regiunea Lugansk, unde forțele aliate ale Rusiei și Republicii Populare Lugansk au ajuns la periferia orașului și desfășoară lupte în condiții urbane.
În pofida atacurilor puternice din partea trupelor ruse, armata ucraineană continuă să controleze aproximativ 10% din teritoriul regiunii Lugansk, potrivit guvernatorului ucrainean al regiunii, Serhii Gaidai, citat de DPA, potrivit Agerpres. La Kiev, preşedintele Volodimir Zelenski a operat o schimbare la conducerea Forţelor de apărare teritorială, anunţă EFE şi agenţii de presă ucrainene.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, duminică, în a doua zi a reuniunii informale de la Berlin a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, că noul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii Alianţei la sfârşitul lunii iunie, trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa NATO.
De ceva timp, poate mai bine de două săptămâni, nu mai sunt informații despre întrebuințarea în luptă a aviației operativ-tactice rusești.
Site-urile locale de știri din Regiunea Lvov din Ucraina au informat că, pe 15.05.2022, rachete de croazieră rusești de tip Kalibr au lovit din nou infrastructura militară din zonă.
Liderii Uniunii Europene au declarat joi că UE dorește să devină un actor mai mare în Asia, pe care au numit-o „teatru de tensiuni”, avertizând asupra tendinței Chinei de a deveni din ce în ce mai asertivă.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în prima zi a Reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO desfăşurată la Berlin, la discuţia cu omologii din Finlanda şi Suedia cu privire la perspectivele aderării la Alianţă a celor două state.
Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision, informează Agerpres, care citează DPA.
Războiul din Ucraina va ajunge la un "punct de cotitură" în luna august, iar Rusia va fi învinsă "înainte de sfârşitul anului", a prezis şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, asigurând că armata va reuşi să recucerească întregul teritoriu, inclusiv Peninsula Crimeea. relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit unui comunicat al MApN, emis DefenseRomania, ministrul Vasile Dîncu a efectuat la sediul Brigăzii 15 Mecanizate "Podu Înalt". Aici, echipa de comandă a prezentat ministrului Apărării Naţionale o informare cu privire la principalele obiective stabilite pentru anul în curs, principalele activităţi planificate pentru perioada imediat următoare, pe domenii de responsabilitate, precum şi nivelul de dotare cu echipamente şi tehnică militară. Oficialul român a precizat că prioritatea MApN nu e doar înzestrarea Armatei la nivelul celorlalte state NATO, ci și ridicarea nivelului salarial și pensii echitabile pentru toți rezerviștii.
Servicul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 13.05.2022, submarinul nuclear Knyaz Oleg, Proiect 955A, clasa Borey-A, a executat lansări de torpile în Marea Barents, în timpul navigației sub gheață.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat, sâmbătă, că Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea.
În ultimele zile, tema Odesa a fost în topul fluxurilor informaționale, în special din cauza a ceea ce s-a întâmplat în jurul Insulei Șerpilor din Marea Neagră. Acum, în special pe Twitter și Telegram, au început să apară alte știri rfeferitoare la pregătirea catacombelor și tunelurilor din Odesa pentru o evoluție a evenimentelor după scenariul Mariupol.
Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile.
Statele Unite au înaintat o cerere oficială guvernului grec pentru a disloca avioane F-35 și F-15 în Creta, a cincea insulă ca mărime din Marea Mediterană.
Rusia a desfăşurat în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană de tipul "Tor-M2" şi "Panţîr", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Vadim Skibiţki, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
În seara zile de 13 aprilie, mass-media de la Kiev, citând mai mulţi oficiali ucraineni, raporta că nava amiral a Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul rus Moskva a fost lovit de sistemul de rachete de coastă RK-360MT „Neptun”. Rușii au negat inițial informația, apoi, puși în fața faptului împlinit, au fost nevoiți să recunoască că Moskva, nava amiral a Flotei, s-a scufundat. Comandorul (ret) Eugen Niculae, în exclusivitate pentru DefenseRomania, explică de ce rușii nu au avut nicio șansă.
Intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o "eroare", aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Agerpres, care citează AFP.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Ucraina nu va „salva reputația lui Putin” și nu va face concesii privind suveranitatea sa, pentru a pune capăt războiului.
