În 2008, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care 23 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Stalinismului și Nazismului.
Scopul său este păstrarea memoriei victimelor deportărilor în masă și distrugerii oamenilor de către regimurile totalitare, precum și promovarea valorilor democratice pentru consolidarea păcii și stabilității în Europa.
În 2010, președintele de atunci al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a numit Pactul Molotov-Ribbentrop „o conspirație a celor mai rele două forme de totalitarism din istoria omenirii”.
Pentru România, Pactul Ribbentrop-Molotov are o semnificație dramatică pentru noi. Acest pact de neagresiune includea un protocol secret care împărțea Europa de Est în sfere de influență, lăsând Basarabia și Bucovina de Nord în sfera de influență sovietică.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis vineri, 23 august 2024, un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.
”Un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale. Politicile naziste și sovietice au condus la Holocaust și genocid, la deportări, la despărțirea familiilor, la foamete și numeroase abuzuri”.
Președintele Iohannis amintește și un alt moment important pentru istoria României, dar și pentru evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial. Este vorba despre decizia Regelui Mihai de a înlătura de la putere regimul Antonescu și de a angaja România în lupta împotriva Germaniei naziste.
Chiar dacă momentul 23 august 1944 a fost confiscat de comuniști ,”decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înțeles datoria pe care o avea în fața poporului și a țării sale și a acționat cu responsabilitate și demnitate, a schimbat cursul nefast al evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și a salvat România de la un iminent dezastru”, se arată în mesajul președintelui României.
În urmă cu 85 de ani, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au încheiat un pact de neagresiune - infamul Pact Molotov-Ribbentrop , semnat la Moscova de cei doi diplomați ai ambelor țări.
Părțile s-au angajat să se abțină de la a se ataca reciproc și să nu sprijine țările terțe în războiul împotriva Germaniei sau a URSS. Cu toate acestea, deși a fost o surpriză pentru puterile occidentale și pentru Japonia aliată cu naziștii, această prevedere a fost doar o parte a pactului.
La cererea lui Iosif Stalin și cu acordul lui Adolf Hitler, șefii ministerelor de externe — Vyacheslav Molotov și Joachim von Ribbentrop — au semnat și un protocol secret. Acesta prevedea împărțirea între URSS și Germania nazistă - a sferelor de influență din Europa de Est, în cazul unei „ restructurari teritoriale și politice”.
Berlinul revendica Lituania și partea de vest a Poloniei, în timp ce Moscova a invadat Letonia, Estonia, Finlanda, partea de est a Poloniei și Basarabia.
La 1 septembrie 1939, a doua zi după ratificarea pactului de către Sovietul Suprem al URSS, Germania a invadat Polonia și a început al Doilea Război Mondial. Pe 17 septembrie, Armata Roșie a intrat pe teritoriul polonez sub pretextul „protejării vieții și proprietăților” populației ucrainene și belaruse din Polonia.
Ca urmare a acestui pact, Uniunea Sovietică a emis un ultimatum României în iunie 1940, cerând cedarea imediată a Basarabiei și a Bucovinei de Nord.
România, neavând sprijin internațional suficient, a fost forțată să accepte aceste cereri și să evacueze teritoriile respective, care au fost anexate de Uniunea Sovietică.
Protocolul secret al Pactului a rămas subiect de speculații și zvonuri pentru întreaga lume până la Tribunalul de la Nürnberg privind criminalii naziști (1945−1946). În acest proces, Ribbentrop și cel mai apropiat asociat al lui Hitler, Rudolf Hess, au confirmat pentru prima dată încheierea de acorduri cu URSS privind împărțirea secretă a zonelor de influență în Europa de Est.
Și, deși originalul german al pactului a fost distrus în timpul bombardamentului Berlinului de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o copie a acestuia pe microfilm a fost păstrată în arhiva de documente a Ministerului German de Externe.
Această copie a fost făcută publică în 1948, când a fost publicată în colecția Departamentului de Stat al SUA, Relațiile Nazi-Sovietice în 1939-1941.
În ciuda acestui fapt, propaganda sovietică a continuat să nege semnarea oricărui acord secret cu Germania nazistă până la Perestroika.
Abia în 1989, al II-lea Congres al Deputaților Poporului din URSS a condamnat semnarea unui protocol adițional la Pactul Molotov-Ribbentrop și a altor acorduri secrete cu Germania. Protocoalele secrete au fost recunoscute ca „nesustenabile din punct de vedere juridic și invalide din momentul semnării lor”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Administrația Biden va permite Ucrainei să folosească minele antipersonal furnizate, pentru a o ajuta să încetinească progresul înregistrat de Rusia pe câmpului de luptă, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timp ce ambasadele SUA și altor câteva state din Occident au rămas închise după amenințarea unui atac aerian major rusesc asupra capitalei ucrainene.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Pentru prima dată Ucraina a folosit rachete britanice Storm Shadow pentru a ataca Federația Rusă, scriu marile publicații europene, care citează oficiali occidentali.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Pe 20 noiembrie sau în aceste zile Rusia ar intenționa să lanseze o rachetă experimentală asupra Ucrainei, probabil de tip RS-26 Rubezh, într-o versiune non-nucleară. Astfel de informații sunt diseminate în mod activ pe canalele ucrainene de pe Telegram, pe fondul unui avertisemnt din partea Ambasadei SUA la Kiev. Dar ele sunt preluate intens și dezvoltate și de presa de propagandă pro-război rusă.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, aflat într-un turneu în Golf, a declarat, marți, la Abu Dhabi, că a discutat cu omologii săi din regiune necesitatea sprijinirii armatei din Liban, unde Israelul poartă un război deschis împotriva Hezbollahului.
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Lockheed Martin şi compania românească Sinteza S.A. au semnat, miercuri, o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow, cu zero emisii de carbon şi care permit obţinerea de energie durabilă şi stabilă, se arată într-un comunicat de presă al companiei româneşti, precum și al Lockheed.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.
November 20, 2024 _ Hanwha Aerospace Romania has pledged to give vital support for Romania’s military modernization and the reinforcement of NATO’s eastern flank in response to the ongoing security challenges and threats coming from the war in Ukraine.
Suedia a afirmat miercuri că a detectat deplasări ale unor nave ce corespund în timp şi spaţiu cu momentul secţionării a două cabluri submarine de telecomunicaţii din Marea Baltică, pe care mai multe ţări le investighează ca posibile acte de sabotaj, relatează agenţiile Agerpres, EFE şi Reuters.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Potrivit agenției de presă Reuters, Ambasada Statelor Unite de la Kiev a primit miercuri, 20 noiembrie, informații despre un posibil atac aerian masiv al trupelor ruse asupra capitalei ucrainene. După cum susține și agenția slovacă TASR, care a preluat informația de la Reuters, din acest motiv, ambasada americană va fi închisă.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Filiala din Germania a companiei MBDA a inițiat extinderea facilităților sale de producție din Schrobenhausen, Bavaria, printr-o ceremonie de inaugurare la care au participat personalități importante, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius și directorul general al MBDA Germania, Thomas Gottschild. Această investiție strategică vizează îmbunătățirea capacităților de producție pentru sisteme-cheie de apărare, inclusiv rachete Patriot PAC-2 GEM-T, mine antitanc PARM și rachete antitanc Enforcer.
Presa rusă a semnalat, pe 20.11.2024, că în Ucraina se discută despre reducerea numărului de lovituri asupra porturilor și navelor de luptă rusești din zona Mării Negre, inclusiv din Peninsula Crimeea. Experți militari ucraineni recunosc că numărul atacurilor a scăzut într-adevăr în mod semnificativ, dar spun că există motive obiective pentru acest lucru.
Comisia Europeană a aprobat achiziționarea în comun a sistemelor avansate de rachete de apărare aeriană IRIS-T SLM în cadrul „Inițiativei comune de apărare împotriva rachetelor aeriene în Europa” (JAMIE). Această decizie importantă, prezentată la 14 noiembrie 2024, vizează consolidarea capacităților de apărare aeriană a șase state membre ale Uniunii Europene - Germania, Slovenia, Bulgaria, Austria, Estonia și Letonia - ca răspuns la posibilele amenințări venite din partea Rusiei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
În această vară, Statele Unite au aprobat un acord ce prevede vânzarea a 96 de elicoptere de atac Apache Poloniei. Un contract uriaș, în valoare de 12 miliarde de dolari,care va îmbunătăţi capacitatea Poloniei de a face faţă ameninţărilor de la graniță.
H.E. Adrian Zuckerman, former United States Ambassador to Romania (2019–2021), has authored an editorial from Mar-a-Lago ahead of Romania's presidential elections.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
Sprijinul Phenianului pentru Rusia ar putea depăși de câteva ori numărul de militari nord-coreeni dislocați acum la granița cu Ucraina.
Deteriorarea a două cabluri submarine de telecomunicații cu fibră optică din Marea Baltică trebuie considerată rezultatul unui sabotaj, a declarat marți ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
