După ce, anul trecut, a fost prezentat un prim tabel, cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri înhumaţi în cimitirele multinaţionale de pe teritoriul Federaţiei Ruse, Ambasada României la Moscova a publicat acum lista nominală integrală a celor care au putut fi identificaţi în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea diplomatică timp de un deceniu, potrivit Agerpres.
Lista finală cuprinde datele (numele, prenumele, anul naşterii, gradul militar, data şi locul decesului - numărul lagărului sau al spitalului) a 20.718 prizonieri de război şi civili deportaţi români, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele, obiectivele speciale NKVD-MVD şi batalioanele de muncă sovietice şi înhumaţi pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse.
,,În Săptămâna Patimilor şi în contextul nefericit al pandemiei COVID-19, sunt în măsură să anunţ că Ambasada României la Moscova a finalizat procesul elaborării LISTEI NOMINALE INTEGRALE A 20.718 PRIZONIERI DE RĂZBOI (MILITARI) ŞI 'INTERNAŢI' (CIVILI DEPORTAŢI) ROMÂNI, decedaţi între 1941-1956 în lagărele, spitalele şi obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cimitire şi locuri de înhumare multinaţionale pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse. 20.718 este numărul maxim de prizonieri de război şi 'internaţi' civili - cetăţeni români decedaţi în Rusia care a putut fi identificat în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea noastră diplomatică timp de 10 ani (2009-2019)", a transmis, joi, pe contul său de Facebook, ambasadorul Vasile Soare.
Diplomatul a menţionat că scoaterea la lumină şi aducerea la cunoştinţa urmaşilor şi opiniei publice din România a datelor de identificare ale foştilor prizonieri de război şi deportaţi români care nu s-au mai intors niciodată din Rusia reprezintă o premieră pentru istoriografia românească.
,,Totodată, rezultatul final al cercetărilor arhivistice ale Ambasadei României la Moscova în problematica prizonierilor de război şi victimelor române ale celui de al Doilea Război Mondial are o simbolistică aparte, dat fiind contextul marcării, în anul 2020, a 75 de ani de la încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale", a adăugat Vasile Soare.
Lista nominală, întocmită în ordine alfabetică, a celor 20.718 militari prizonieri de război şi civili "internaţi" români decedaţi şi înhumaţi în Rusia poate fi consultată pe site-ul Ambasadei României la Moscova, la rubrica Relaţii Bilaterale/Comemorarea Eroilor Români.
Această listă este însoţită de anexa "Locurile de amplasare a cimitirelor multinaţionale de pe teritoriul actualei Federaţii Ruse, în care sunt înhumaţi prizonieri de război şi 'internaţi' civili români decedaţi în anii 1941-1956".
Astfel, se încheie un proces care a durat zece ani de cercetări efectuate de Ambasada României la Moscova în principalele arhive ruse - Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Arhiva Militară de Stat Rusă, Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă, Arhiva de Stat Economică Rusă, Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică, Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei, Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federaţiei Ruse.
,,Avem mulţumirea unei misiuni îndeplinite, că am reuşit să oferim unora din urmaşii acestora măcar posibilitatea să afle că bunicii şi străbunicii lor au fost identificaţi, chiar dacă abia la 75 de ani de la încheierea Războiului, pentru că mulţi îi ştiau dispăruţi sau nu ştiau nimic despre ei...În acelaşi timp, ne rămâne în suflet regretul pentru totdeauna că nu toţi prizonierii noştri de război şi cei deportaţi fără voie din România au avut şansa să fie înregistraţi în lagăre în anii 40, ca astăzi ei să poată fi găsiţi în arhive, sau pur şi simplu mulţi sunt încă de negăsit", a afirmat ambasadorul Vasile Soare.
Diplomatul a adăugat că îl încearcă un sentiment de "liniştire interioară", după ce a încheiat un "lung şi anevoios drum - acela al recuperării identităţii, aflării destinului şi redării memoriei" unui număr de peste 20.000 de români - majoritatea prizonieri de război, alţii deportaţi civili - decedaţi în lagărele NKVD din Rusia în anii 1941-1956.
,,Îi mulţumesc din suflet colegului Ilie Schipor (ministru-consilier la Ambasada României la Moscova 2009-2019 - n.r.) pentru abnegaţia de care a dat dovadă în cercetările arhivistice şi pentru faptul că în ultimii zece ani mi-a fost alături în parcurgerea acestui drum al căutărilor permanente şi în derularea atâtor proiecte dedicate comemorării zecilor de mii de militari şi civili români decedaţi şi înhumaţi în Rusia", a mai spus ambasadorul român la Moscova.
Potrivit cercetărilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au căzut prizonieri pe teritoriul actual al Rusiei circa 230.000 de militari români, din care în jur de 65.000-66.000 au murit în lagărele de acolo.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Operațiunea Dynamo sau evacuarea miraculoasă de la Dunkirk a reprezentat o parte a Bătăliei Franței în cel de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Baza Forțelor Navale ruse de la Tartus din Siria este crucială pentru sprijinul acordat regimului Assad și ambițiilor sale pe scena mondială. Schimbarea dramatică a liniilor frontului din Siria pune acum baza în pericol. Există indicii că Rusia și-ar fi evacuat navele militare.
Potrivit lui Yoon Suk Yeol, măsura este esenţială pentru apărarea ordinii constituţionale a ţării.
Evaluările occidentale spun că moneda rusă e grav afectată de efortul de război, dar la Kremlin auzim o perspectivă complet diferită.
Cel mai bun avion de luptă din istoria SUA e un subiect foarte subiectiv. Azi F-35 e un avion de neegalat, dar majoritatea experților consideră că F-22 Raptor, din perspectiva luptelor aeriene, ar fi cel mai bun din lume. Nu însă toți experții.
Estonienii sunt hotărâți să nu mai revină în lagărul URSS și pregătesc măsuri radicale de apărare, precum distrugerea propriilor orașe și obiectivelor de infrastructură critică, în cazul în care Armata rusă va înainta pe teritoriul său.
A doua escadrilă de F-16 a României prinde contur. În cadrul paradei militare care a avut loc pe data de 1 Decembrie în Capitala României, pentru prima dată avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, au survolat Bucureștiul.
Demonstraţiile masive din Georgia sunt rezultatul unei fraude electorale masive, urmată de o încercare a celor de la guvernare de a folosi aceste alegeri falsificate pentru a deturna atenţia de la Uniunea Europeană, a scris marţi pe X preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, făcând o paralelă cu situaţia din România, unde au avut loc cele mai recente alegeri din regiune, precum şi cu cele din Republica Moldova.
Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la sediul NATO de la Bruxelles marți și miercuri (3-4 decembrie 2024). La reuniune va participa și ministrul român de externe, Luminița Odobescu.
Direcția de Informații Militare Ucrainene (GUR) a raportat că Rusia a lansat cel puțin 70 de rachete balistice nord-coreene KN-23 asupra Ucrainei de la începutul invaziei.
Înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din 3-4 decembrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că este nevoie de mai mult sprijin pentru Ucraina. O reuniune separată a Consiliului NATO-Ucraina va avea loc, de asemenea, la Bruxelles, cu participarea ministrului ucrainean de externe, Andri Sibiga.
Două distrugătoare ale U.S. Navy au contracarat cu succes trei rachete balistice anti-navă și drone în timpul unui atac efectuat de rebelii Houthi în Golful Aden, a precizat CENTCOM pe 1 decembrie, oferind mai multe detalii.
Forțele Aeriene Ucrainene continuă să joace un rol esențial în lovirea concentrațiilor de trupe și echipamente militare ale forţelor ruse de ocupaţie. Recent, pe canalul de Telegram StratCom al Forțelor Armate Ucrainene au fost publicate mai multe imagini care arată piloți de avioane Su-25 executând misiuni complexe și cu un grad mare de risc direct deasupra liniei frontului.
Statele Unite vor trimite Ucrainei trei tipuri diferite de sisteme de amplasare la distanță a minelor antipersonal, potrivit The New York Times. Acestea sunt obuze de artilerie de 155 mm numite Area Denial Artillery Munition (ADAM), sisteme portabile pentru plasarea câmpurilor de mine mixte MOPMS (MOdular Pack Mine System) și sistemul de minare Volcano.
Norvegia își sporește rolul în cadrul strategiei de apărare aeriană a NATO, trimițând în Polonia avioane de luptă F-35 și sisteme de apărare aeriană NASAMS. Misiunea? Protejarea spațiului aerian critic de deasupra aeroportului Rzeszow, un punct de sprijin logistic pentru operațiunile NATO și cele de sprijin destinate Ucrainei.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei trebuie să se încheie într-un mod care să răspundă aspirațiilor poporului ucrainean, a precizat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, în timpul unei conferințe de presă.
Dacă decizia se va concretiza, Berlinul va avea la dispoziție în total șase submarine.
Pe 02.12.2024, RBC-Ucraina a remarcat faptul că, la fel ca și în cazul regiunii Zaporojie, trupele ruse au devenit mai active în direcția Herson, după o lungă perioadă de timp.
Războiul din Ucraina pare să marcheze trecerea la luptele viitorului. Vedem pe frontul ucrainean dronele aeriene deja clasice, drone terestre și navale, dar și experimente precum drone cu inteligență artificială care se adaptează la particularitățile fiecărei misiuni fără să primească comenzi de la un operator uman.
Producătorul francez Airbus a livrat Ungariei încă două elicoptere H225M. Anunțul oficial a fost făcut de Guvernul de la Budapesta.
Curtea Constituțională respinge solicitarea de anulare a primului tur de scrutin.
Anticipând faptul că viitorul avion de luptă de ultimă generație [NGF – New Generation Fighter] dezvoltat în cadrul programului „Sistem de luptă aerian al viitorului” [SCAF], în colaborare cu Germania și Spania, ar necesita o motorizare mult mai puternică decât cea a modelului Rafale, Direcția Generală a Armamentului [DGA] a încredințat încă din 2015 companiei Safran misiunea de a elabora un „concept inovator de turbină” la presiuni înalte, utilizând materiale mai performante. Dar nu e deloc exclus ca de noile motoare să beneficieze și Rafale în cea mai modernă versiune F5.
Armata israeliană îşi extinde prezenţa în centrul Fâşiei Gaza, construind baze militare şi distrugând sute de clădiri palestiniene, dezvăluie publicaţia americană The New York Times pe baza analizei imaginilor din satelit.
Olaf Scholz se află în ceea ce probabil va fi ultima sa vizită la Kiev în calitate de cancelar german.
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
O declarație surprinzătoare a fost făcută de fostul secretar general al NATO și viitor președinte al Conferinței de securitate de la München, Jens Stoltenberg, către portalul Table.Briefings.
Două miliții irakiene loiale Iranului iau în considerare desfășurarea de forțe în Siria, considerând că potențiala lor implicare este vitală pentru protejarea „axei rezistenței”. Un purtător de cuvânt al miliției a avertizat că instabilitatea din Siria s-ar putea extinde în Irak, justificând o acțiune urgentă
Primele rezultate exit-poll pentru alegerile parlamentare 2024.
Avioane siriene şi ruseşti au bombardat luni intens sectoarele rebele din nord-vestul Siriei, omorând 11 civili, printre care şi copii, după pierderea oraşului Alep de către regim, în urma unei ofensive neaşteptate desfăşurate de insurgenţi, a comunicat organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citată de Agerpres și AFP. Tot azi Kremlinul a transmis „sprijinul necondiționat” pentru Bashar al-Assad. Iranul și-a manifestat și el „sprijinul necondiționat” pentru dictatorul sirian.
Uniunea Europeană a livrat Ucrainei 1 milion de obuze de artilerie, îndeplinind angajamentul pe care a promis inițial că îl va finaliza până în primăvara lui 2024, după cum a declarat noul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate pe 1 decembrie la Kiev.
Un grup de luptă (CSG - Carrier Strike Group) strategic francez bazat pe portavionul „Charles de Gaulle” a plecat, pe 28 noiembrie, spre teatrul militar indo-pacific. Desfășurarea aeronavală face parte din seria de misiuni CLEMENCEAU ale Forțelor Navale franceze în zona indo-pacifică.
Avioanele F-16 ucrainene și-au dovedit capacitățile de interceptare aeriană prin faptul că au distrus cu succes șapte rachete rusești de croazieră îndreptate către ținte civile în noaptea de 29 noiembrie 2024. Președintele Volodimir Zelenski a lăudat operațiunea, subliniind eficiența avioanelor cu reacție nou achiziționate și impactul lor transformator asupra strategiei de apărare a Ucrainei.
Statele Unite vor cheltui fiecare dolar alocat de Congres pentru a ajuta Ucraina înainte de încheierea mandatului președinției lui Joe Biden. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat duminică într-un interviu acordat ABC News.
