„Cine a tras în noi, după 22?” e una din marile întrebări care nu-și găsesc răspunsul în Revoluția română din Decembrie 1989, în ciuda unui rechizitoriu extrem de vast făcut public de Parchetul Militar. Problema securiștilor, care s-au activat după arestarea lui Nicolae Ceaușescu, cu scopul readucerii acestuia la putere, așa numita Rețea S, rămâne deschisă.
scris de Tudor Curtifan
EXCLUSIV
Revoluția din Decembrie 1989. Sursă foto: Wiki Commons, autor Urbán Tamás
Dacă morții dinainte de 22 decembrie 1989 au căzut la ordinele directe ale lui Nicolae Ceaușescu, lucru evidențiat cât se poate de clar și din stenogramele ședinței CPEx a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din 17 decembrie 1989, peste 800 de oameni au murit după ce Nicolae Ceaușescu a fost deposedat de putere, deci după 22 decembrie 1989, ora 12:06, când Ceaușescu părăsește sediul puterii, cu un elicopter ce a decolat de pe Comitetul Central (CC).
„Cine a tras în noi, după 22?”
Decembrie 1989: Revoluția română
În rechizitoriul Parchetului Militar se precizează că cei căzuți după 22 decembrie sunt victimele unei lupte fratricide, cauzată de o diversiune militară, pusă la cale în special prin Direcția de Informații a Armatei (DIA), de noua conducere politică cu scopul de a crea un dușman fictiv iar liderii militari care au participat la represiunea de dinainte de 22 decembrie să evite tragerea la răspundere.
Parchetul Militar precizează că nu au existat așa-zișii teroriști, cu alte cuvinte unități speciale ale DSS (Departamentul Securității Statului), care au încercat eliberarea lui Nicolae Ceaușescu.
Istoricul Andrei Ursu, autor al mai multor studii de cercetare, are o altă opinie. Andrei Ursu precizează că studiile, care s-au concretizat în mai multe volume, precum „Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989” sau „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989”, prezintă dovezi și mărturii ale implicării Securității în luptele de după 22 decembrie, prin diversiune și lupte de gherilă urbană, inclusiv împotriva Armatei.
„Noi am publicat o serie de documente, mărturii pe care le-am avut la dispoziție până în 2018, inclusiv documente ale Securității de la CNSAS, documente ce vorbeau de o luptă de rezistență a Securității pe teritoriul vremelnic ocupat. Era de fapt viziunea lui Nicolae Ceaușescu de a încerca revenirea la putere printr-un război hibrid și o luptă de gherilă urbană, prin care să creeze teroare în rândul populației, în cazul unei revolte populare de genul celei de la Brașov din 1987, la care ar putea fraterniza și Armata română. Ei știau foarte bine starea de spirit din rândul Armatei care nu era pe placul lor. (...) Suspiciunea lui Ceaușescu față de Armată era cunoscută și era profundă”, arată Andrei Ursu, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania.
„Ați numit-o probabil bine, Rețeaua S, aceasta e și presupunerea noastră. Ei între ei se numeau „rezistenți”” - Andrei Ursu
„Era rețeaua pregătită pentru cazul în care Nicolae Ceaușescu ar fi fost înlăturat de la putere de o revoltă populară la care s-ar ralia Armata. Fără fraternizarea Armatei cu revolta populară nu se punea problema pierderii puterii”, precizează Andrei Ursu.
Să nu confundăm. Rețeaua S, adică „securiștii noștri”, nu e Rețeaua R, care implica rezistența în spatele frontului în cazul unui război, inclusiv prin implicarea Armatei, rețea care însă nu s-a activat la Revoluție
Cercetătorul Andrei Ursu precizează diferențele dintre Rețeaua R și ceea ce numim Rețea S, care implica luptă inclusiv împotriva Armatei, o luptă asimetrică, fapt pentru care unitățile de elită ale acestei rețele ale Securității erau antrenate pentru diversiune, panică, lupte de gherilă urbană, etc, în scopul recăpătării puterii.
„Rețeaua S este o prelungire a structurii Rețeaua R. În fond Rețeaua R era destinată unui atac extern, care ar fi trebuit să rămână în spatele frontului, rețea pe care au avut-o multe state comuniste sau occidentale. Nu a inventat Nicolae Ceaușescu această Rețea R de rezistență pe teritoriul vremelnic ocupat de un inamic extern, dar nici Rețeaua S care era o prelungire de fapt a rețelei principale și li se spunea tot „rezistenți”.
Securiștii îi numeau între ei pe cei din Rețeaua S ca „securiștii noștri”. Avem astfel de documente la CNSAS. Șefii Securității erau hotărâți în 19-20 decembrie, când și-au dat seama ce s-a întâmplat la Timișoara și că au pierdut orașul. Ei au avut presupunerea că Ceaușescu poate pierde puterea dacă ceea ce s-a întâmplat la Timișoara se generalizează. (...) Se pregăteau de lupta de rezistență. În agendele de luptă ei scriu „rezistenții noștri”, „luptătorii noștri”, cu referire la o formațiune de elită, această Rețea S. Ei erau pregătiți pentru a-și da viața pentru comandantul suprem în misiunea de maximă importanță care urma să aibă loc în următoarele zile.
Acestea erau planurile începând din data de 18 decembrie. Prima notă a fost inclusiv în Scânteia Tineretului, celebrul articol care a fost un semnal de punere în gardă a Rețelei S. Această luptă nu mai conținea și elemente ale Armatei. Nu era rețeaua R care întrunea și contingente ale Armatei române ce rămâneau în spatele frontului pentru sabotaj și rezistență împotriva dușmanului extern, care nu s-a activat și care oricum nu era foarte bine pregătită”, precizează Andrei Ursu.
Procesul de identificare a acestor luptători și, ulterior procesul de mistificare, au fost cauzate și de faptul că în ianuarie 1990, noua conducere politică a României a făcut un pact cu structurile fostei securității, arată Andrei Ursu.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic în care cercetătorul Andrei Ursu vorbește despre Revoluția din Decembrie 1989, Rețeaua S și cine au fost teroriștii
Rețeaua S a fost implicată și în represiunea de dinainte de 22 decembrie 1989
Așa-zisa Rețea S a fost implicată nu doar în represiunea de dinainte de 22 decembrie, dar și în luptele de după 22 decembrie, când de data aceasta s-a activat după ce Armata a fraternizat cu revoluționarii.
„Mărturiile civililor, militarilor din dispozitive, sunt sute de astfel de mărturii, care spun că a existat o diversiune, o acoperire a focurilor de armă letale, care au țintit în cap sau în inimă. În momentul în care Armata trăgea focuri de avertisment (n.r. - înainte de 22 decembrie), Securitatea trăgea țintit. Le-am putea spune prototeroriști. Un cercetător de la noi, Dumitru Lăcătușu, a propun acest termen care mi se pare rezonabil.
S-a tras disimulat din mașini Dacia albe sau Aro în mișcare, din poduri de case, din etaje superioare ale cădirilor unde erau manifestații, din Hotel Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie. S-a întâmplat același lucru ca la Timișoara. Trăgători specializați au tras disimulat, ei nu urmăreau decât să creeze panică, teroare ca lumea să părăsească strada și să se retragă, dar și să externalizeze vinovăția către Armată.
Au fost nenumărate cazuri în care Armata trăgea focuri în plan vertical sau la 45 de grade, deodată cădeau oameni. Manifestanții surprinși vedeau trasoare în sus, dar în același timp erau oameni împușcați în jurul lor. Sunt mărturii masive și covârșitoare astfel de cazuri. Aceeași oameni au tras și după 22 decembrie, dar de această dată și împotriva Armatei, când Armata a fraternizat cu revolta populară”, mai arată Andrei Ursu.
Rechizitoriul Parchetului Militar nu precizează nimic de implicarea Securității în represiunea de după 22 decembrie 1989, precizând că după arestarea lui Nicolae Ceaușescu Securitatea a depus armele iar comunicațiile Securității au fost tăiate complet încă din 22 decembrie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Coconel Neculai, veteran de război, va împlini anul acesta un veac. Este plin de viață și la cei aproape 100 de ani. Este la fel de plin de viață ca atunci când alerga, pe front, printre munții de morți, pentru libertate. Niciun moment nu s-a gândit să dezerteze, chiar dacă pe lângă el era doar miros de moarte, iar unii camarazi de război o făceau.
Cu aproximativ o sută de mii de soldați, armament greu, avioane de atac, rachete și alte capacități militare ofensive staţionate de-a lungul granițelor de nord și de est ale Ucrainei, Rusia vrea să transmită că s-a poziționat pentru o nouă invazie a acestui stat. Expertul american Ian Brzezinski susţine că Statele Unite pot zădărnici planurile Rusiei de a recurge la o invazie totală a Ucrainei, aplicând aceleaşi instrumente ca în 1980, an în care Armata Roşie avea planuri să invadeze Polonia.
În cadrul unor serii de documentare publicate de Viasat History, mai mulți istorici militari și experți au realizat un clasament de tip Top 10 ale celor mai de succes tancuri din istorie.
În timpul Războiului Rece au existat multe misiuni secrete ale SUA și URSS, fiecare misiune îndreptată împotriva adversarului. Iar unele, în pofida gradului uriaș de dificultate, s-au încheiat cu succes. Un exemplu este misiunea submarinului nuclear american USS Halibut care „și-a făcut de cap” în apele sovietice și a reușit să intercepteze comunicații ale rușilor.
Multă vreme partea rusă, în cadrul Comisiei româno-ruse pentru studierea problemei Tezaurului României evacuat la Moscova și sechestrat din ordinul lui Vladimir Ilic Lenin după preluarea puterii de către bolșevici, a invocat lipsa de documente care să ateste traseul Tezaurului României.
Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat miercuri că ''singura cale corectă de dezvoltare a Rusiei este cea democratică'', într-o declaraţie publică făcută în ajunul marcării a 30 de ani de la tentativa de puci menită să-l înlăture de la putere, transmite EFE.
Serghei Kovaliov, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru drepturile omului în Rusia, figură marcantă a disidenţei din perioada sovietică, a decedat luni la vârsta de 91 de ani, a anunţat familia sa, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Ultimul autor încă în viaţă al puciului comunist eşuat în august 1991 la Moscova, care a precipitat destrămarea URSS, a decedat miercuri la vârsta de 89 de ani, a anunţat un înalt responsabil rus, notează Agerpres, citând AFP.
Un pensionar în vârstă de 84 de ani din Germania este judecat pentru că în pivnița casei sale a fost găsit un adevărat arsenal de arme, printre care și un tanc din al Doilea Război Mondial. Bărbatul riscă o amendă de 500.000 de euro.
O echipă de scufundători a descoperit fragmente dintr-o corabie militară în oraşul antic scufundat Thonis-Heracleion - odinioară cel mai mare port egiptean la Mediterană -, precum şi un complex funerar atestând prezenţa negustorilor greci, au precizat luni autorităţile egiptene, potrivit Reuters.
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) comemorează 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai atroce acte criminale săvârșite pe teritoriul României.
Parlamentul European a organizat marţi o ceremonie de comemorare a deportărilor sovietice în masă în Europa Centrală şi de Est, ''care au şocat lumea şi au pecetluit soarta mai multor generaţii de oameni din statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est'', după cum a declarat preşedintele legislativului european, David Sassoli.
În fiecare an, Ziua Eroilor este celebrată odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, evocând memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În 2021, Ziua Eroilor are loc în data de 10 iunie.
Istoricul Lavinia Betea consideră că în decembrie 1989 nu a existat nicio posibilitate ca Armata României să schimbe regimul iar Nicolae Ceaușescu controla întreaga structură.
Narativul Federației Ruse despre cel de-al Doilea Război Mondial plasează Moscova în tabăra victimelor, respingând responsabilitatea Uniunii Sovietice în ceea ce privește declanșarea conflagrației mondiale.
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România.
Nu e niciun secret că pentru ruși cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, odată cu Operațiunea Barbarossa - invazia Uniunii Sovietice de către Germania nazistă.
Viaţa în libertate şi pace nu trebuie niciodată să fie considerată un lucru asigurat, a declarat sâmbătă preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, cu prilejul Zilei Victoriei împotriva nazismului, relatează Agerpres, care citează agenţia TASR.
Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, Fronturile de Vest și de Est ajunsese atânc în teritoriul german, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.
Teoriile conspiraționiste au vândut mereu, acaparând publicul însetat de mister. Fie că vorbim de extratereștrii antici, moartea lui Hitler, pasul lui Neil Armstrong pe Lună sau doborârea turnurilor gemene World Trade Center, succesul conspiraţiilor este garantat. Mai ales că apostolii acestor teorii îmbină fapte reale cu pură imaginație. Însă ele rămân doar teorii puerile fără să atingă statutul de adevăr istoric.
Eliberarea oraşului Oradea şi instaurarea administraţiei româneşti, în urmă cu 102 ani, vor fi celebrate marţi în condiţii speciale, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar prin glasul clopotelor din bisericile româneşti şi prin ofranda coroanelor de flori ce vor fi depuse la Statuia generalului Traian Moşoiu.
Locotenentul (rtr) Gheroghe Bădulescu a fost printre puținii veterani de război care a luptat la Cotul Donului și care se mai afla în viață în 2021. Din păcate, Nea Gheorghiță a trecut pragul acestei lumi.
În urmă cu două zile, trei cercetători CNSAS au cerut ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, o decizie urgentă prin care să dispună restituirea tuturor documentelor aparținând fostei Securități, deoarece MApN ar fi trimis selectiv anumite fonduri arhivistice către CNSAS, existând astfel o lipsă de voință în restituirea în integrum a arhivelor. Între timp, MApN a venit cu o primă reacţie, precizând că toate documentele ce privesc fosta securitate au fost trimise CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale.
Frumoasa Bucovină de Nord, a Luceafărului Mihai Eminescu și a multor altor mari români, a fost martora, acum 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, unui odios masacru despre care și azi mai căutăm adevăruri.
Pe data de 31 martie 1995, în urmă cu exact 26 de ani, avea loc cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României. Atunci, la Balotești, o aeronavă Airbus de tip A310-324, s-a prăbușit în apropierea aeroportului Otopeni. În urma tragediei nu au existat supraviețuitori.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.
În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.
"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
