DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
"În opinia mea, nu trebuie să ne atingem de el. Cel puţin atâta vreme cât viaţa şi destinul multor oameni vor rămâne legate de el (...) şi legate de reuşitele trecutului, ale anilor sovietici", a afirmat Vladimir Putin, întrebat în legătură cu acest subiect în timpul conferinţei sale anuale de presă.
Problema Mausoleului lui Lenin, inaugurat după moartea lui în 1924, este foarte controversată în Rusia, unde Partidul Comunist este prima formaţiune a opoziţiei în parlament. Potrivit unui sondaj al centrului VŢIOM din 2017, mai mult de 60% dintre ruşi cred că trupul neînsufleţit al primului lider sovietic trebuie mutat şi înhumat.
Joi, Vladimir Putin a criticat însă politica lui Lenin de după revoluţia din 1917, estimând că "el nu era un om de stat, ci un revoluţionar".
În timp ce guvernul ţarist era "foarte centralizat şi unit", potrivit lui Putin, Lenin a propus "o confederaţie cu dreptul de a ieşi din ea", unde diferite popoare ale ţării erau "atribuite" unor teritorii, informează Agerpres.
"Însă repartizarea acestor teritorii nu corespundea întotdeauna locurilor de viaţă tradiţionale ale acestor popoare", a afirmat Putin, precizând că această politică a creat "peste 2.000 de puncte problematice" ce persistă astăzi "în toată fosta Uniune Sovietică şi în Rusia".
De asemenea, Vladimir Putin şi-a exprimat regretul că în timpul Uniunii Sovietice viitorul ţării era legat doar de Partidul Comunist.
"Partidul a început să se scufunde şi ţara a căzut împreună cu el (...). Aceasta a fost o eroare fundamentală în construcţia statului", a afirmat Putin, făcând referinţă la destrămarea Uniunii Sovietice, la sfârşitul anilor 1980.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a criticat şi votarea de către Parlamentul European, în septembrie, a unei rezoluţii asupra "memoriei europene", ce pune pe picior de egalitate comunismul şi nazismul. "Poţi arunca anatema asupra stalinismului (...), însă a pune Uniunea Sovietică şi Germania fascistă pe acelaşi plan?", s-a întrebat retoric Putin, criticând o rezoluţie "total incorectă".
Primele două aeronave F-16 Fighting Falcon din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au sosit azi, din Portugalia, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea.
Procurorul general al Rusiei a anunţat că cei 33 de cetăţeni ruşi arestaţi în Belarus sub acuzaţia că ar fi fost implicaţi într-un complot pentru destabilizarea acestei ţări au revenit în Rusia, transmite Agerpres, citând Reuters.
Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”.
Peste 700 de militari francezi au ajuns la Beirut cu un portelicopter pentru a participa la operaţiunile de la salvare de după exploziile din portul capitalei libaneze de pe 4 august, a declarat vineri ministrul francez al apărării, Florence Parly, aflată în vizită în această ţară, relatează Agerpres, citând AFP.
Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.
În cursul zilei de azi doi cetățeni capturați în România de către forțele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne au fost extrădați în Statele Unite.
Tensiunile din Mediterană nu par a se aplana. Turcia nu dă niciun semn că ar da înapoi, iar președintele Recep Tayyip Erdogan a ieșit cu un nou mesaj amenințător.
Liderii din Serbia şi Kosovo se vor reuni la începutul lunii viitoare în cadrul unor discuţii mediate de Statele Unite, a anunţat vineri emisarul special american pentru acest dosar, Richard Grenell, transmite dpa.
